Fostul primar de Bălți, Renato Usatîi, și-a exercitat dreptul la vot. Acesta nu a fost însoțit nici de iubita sa, Nina Crețu, dar nici de membrii familiei sale, care deobicei îl însoțesc la urna de vot. Usatîi a menționat că tatăl său este internat la spital.

„Astăzi am venit la vot și am votat ca toate lucrurile bune și frumoase care s-au întâmplat în municipiul Bălți din 2015 până în 2021 nu doar să se continue, dar sper să fie și dublate. Am votat pentru un Bălți mult mai modern decât este la momentul actual. Am votat pentru dezvoltarea orașului. Cred că este o zi importantă nu doar pentru mine, dar și pentru toți bălțenilor”, a declarat acesta.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Duminică, 5 noiembrie curent, alegerile sunt în direct la REALITATEA. Conferințele de presă ale CEC, IGP, partide politice, dar și ale observatorilor naționali și internaționali – toate vor fi în direct pe RLIVE.MD și RLIVE TV.

Potrivit Comisiei Electorale Centrale (CEC), la acest scrutin, vor fi aleși 898 de primari și 11 058 de consilieri locali, dintre care 9 972 sătești (comunali), orășenești și 1 086 raionali/municipali.

#alegeri #Balti #Renato Usatii

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.