Fostul șef al serviciului german de informații externe BND, August Hanning, suspectat de spionaj și trădare, a fost plasat în arest preventiv miercuri, a doua zi după reținerea sa, a anunțat Parchetul federal german într-un comunicat, relatează agențiile AFP și EFE.

A fost de asemenea plasat în arest preventiv fostul șef de cabinet al lui Hanning, Manfred D., care a lucrat în cadrul BND până în martie 2026, inclusiv sub conducerea altor șefi ai acestui serviciu de informații, printre care și cel actual, fiind suspectat că i-ar fi transmis în acest timp lui Hanning documente clasificate în schimbul unor sume de bani, transmite Agerpres.

August Hanning, în prezent în vârstă de 80 de ani, a demisionat de la conducerea BND în 2005. Manfred D. a fost șeful său de cabinet în perioada când a condus serviciul de spionaj german, între anii 1998 și 2005, și ulterior asistentul său când a fost secretar de stat în Ministerul de Interne, între anii 2005 și 2009.

Manfred D. a lucrat apoi din nou pentru mai mulți șefi ai BND și se presupune că și-a folosit funcția de șef de cabinet, care i-a oferit acces la numeroase informații confidențiale, pentru ca, în schimbul unor sume de bani, să-i furnizeze astfel de informații lui Hanning, care după ce a plecat de la conducerea serviciului a fost consultant de securitate în sectorul privat.

Cel puțin până în 2022, menționează Parchetul german, „Manfred D. i-a furnizat acuzatului Hanning circa 2.000 de documente, inclusiv multe informații clasificate drept confidențiale” și care erau destinate exclusiv uzului intern al BND.

Într-un caz, adaugă Parchetul, fostul șef al BND a folosit rapoarte întocmite de serviciul de informații ‘pentru a elabora o analiză pentru un angajat al unui serviciu de informații străin’, deși nu este clar dacă acesta din urmă a intrat în posesia raportului.

Mai mult, Hanning a menținut un contact strâns cu un agent al unui serviciu de informații din alt stat, mai afirmă Parchetul.

Potrivit publicației Der Spiegel, fostul șef al BND este suspectat că a menținut un contact cu un agent din Azerbaidjan și că respectiva analiza a fost pregătită pentru serviciile secrete ale acestei țări. În orice caz, Hanning a avut cu siguranță contacte cu reprezentanți ai Azerbaidjanului, întrucât, printre altele, el era membru al consiliului director al Forumului germano-azer.

Reacționând după relatarea din Der Spiegel, Azerbaidjanul a calificat „difuzarea unor astfel de materiale informative fără citarea surselor oficiale” drept „inadmisibilă” și o „manipulare a informațiilor”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#arest #August Hanning #Germania

Din 2 noiembrie, gospodăriile din Republica Moldova se pot înregistra pentru a primi compensații la energie în sezonul rece 2026–2027. În timp ce unii oameni spun că orice ajutor este binevenit, alți moldoveni consideră că sumele anunțate de Guvern sunt prea mici și nu vor acoperi cheltuielile pentru încălzire. Echipa Realitatea a discutat cu mai mulți cetățeni pentru a afla ce cred despre valoarea sprijinului.

„Fără compensații nu ne descurcăm. Nu e prea mare, nu e consistent ajutorul. Măcar trei mii de lei să fie, jumătate din costul pe care-l avem”, a spus o femeie.

O altă persoană consideră că ajutorul ar trebui să fie de cel puțin 2.000–2.500 de lei, dar spune că oamenii se vor mulțumi cu suma oferită.

„Cam e mic, dar cât este, atât. Mai mare ar trebui, în jur de două, două jumate de mii de lei”, a declarat aceasta.

„Prețurile sunt foarte mari, pensiile foarte mici, nu o să ne ajungă. E cam puțin, prețurile au crescut comparativ cu anul trecut, practic de două ori. Anul trecut tot așa au dat compensații, anul ăsta nu se schimbă suma. Ar trebui să fie mai mult. Ca cetățenii să se descurce, ar trebui mărite salariile, pensiile, ca oamenii să achite singuri”, a spus o femeie.

Alți moldoveni spun că vor depune cereri, însă se îndoiesc că ajutorul va avea un impact real asupra pensionarilor și celor care câștigă salarii mici.

„Cred că o să depun, dar consider cumva o luare în derâdere a cetățenilor. Toate prețurile au crescut, salariile nu au fost ajustate, iar această compensare practic nu va fi simțită de păturile sociale care au un salariu minim sau pensionarii”, a afirmat o tânără.

În acest sezon rece, compensațiile vor fi cuprinse între 500 și 1.000 de lei pentru gospodăriile care se încălzesc cu gaze naturale sau energie termică. Cei care folosesc lemne sau energie electrică vor putea primi cel mult 800 de lei. Valoarea ajutorului va fi stabilită individual, în funcție de vulnerabilitatea energetică a fiecărei gospodării și de sursa principală de încălzire.

Pentru a primi ajutorul financiar, cererile trebuie depuse pe platforma compensatii.gov.md până la 27 noiembrie. Ulterior, oamenii se vor putea înregistra până pe data de 25 a fiecărei luni, iar sprijinul va fi acordat din luna depunerii cererii.

Autoritățile estimează că între 660.000 și 670.000 de gospodării vor beneficia de ajutor în acest sezon. Bugetul programului este estimat la 2,6–2,7 miliarde de lei.

Cine nu va primi ajutor

Nu vor putea primi compensații gospodăriile în care valoarea cadastrală cumulată a proprietăților depășește un milion de lei, calculată în baza valorilor de dinaintea reevaluării din 2026. De asemenea, vor fi excluse gospodăriile ai căror membri au obținut dividende de cel puțin 150.000 de lei în 2025 sau dobânzi bancare mai mari de 4.000 de lei în același an.

Un alt criteriu vizează cheltuielile medii lunare pentru încălzire din sezonul trecut, dacă acestea au fost cel puțin egale cu valoarea a 350 de metri cubi de gaze. Nu vor primi ajutor nici gospodăriile care dețin un automobil cu o vechime de cel mult trei ani. La verificarea acestor criterii vor fi luate în calcul bunurile și veniturile tuturor membrilor gospodăriei.