Fostul șef al Serviciului de Protecție și Pază de Stat (SPPS) Iaroslav Martin a fost pus sub învinuire de procurorii din cadrul Procuraturii Anticorupție într-un dosar penal pentru depășirea atribuțiilor de serviciu. Informația a fost confirmată de procurora și responsabila de comunicare din cadrul Procuraturii Generale, Mariana Cherpec.

„Fostul sef al SPPS a fost pus sub invinuire de catre procurorii anticoruptie la 23.12.2021 fiind invinuit de savirsirea infractiunii prevazute de art.328 al.3 din Codul penal, depasirea atributiilor de serviciu”, a spus Mariana Cherpec.

Iaroslav Martin este acuzat de prejudicierea bugetului instituției, prin confecționarea de către SPPS a unor insigne.

La 21 octombrie 2021, Iaroslav Martin a fost citat la CNA pentru a fi audiat într-un proces penal. Motivul citării ar fi confecționarea de către SPPS pe vremea când era condusă de Martin a unor insigne contrar prevederilor actelor normative, fapt ce a dus la prejudicierea bugetului instituției.

În ianuarie 2021, după schimbarea conducerii SPPS, instituția a anunțat printr-un comunicat că a inițiat „un șir de anchete de serviciu în vederea stabilirii unor pretinse acțiuni ilegale admise în perioada anilor 2019-2020”. Printre aceste acțiuni era pomenită și „Instituirea insignei de apartenenţă contrar prevederilor actelor normative”.

Anterior Ziarul de Gardă a scris că, după plecarea din funcție, Iaroslav Martin a acționat în judecată instituția pe care a condus-o și a solicitat să-i fie restituită suma de bani reținută la concedierea sa de către SPPS pentru echipamentul special, inclusiv un costum de general cusut la comandă și ornat cu fire aurite. În cererea de chemare în judecată expediată la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Iaroslav Martin solicită încasarea din contul SPPS a peste 66 de mii de lei, aici fiind incluse și cele 37,8 mii lei reținute de SPPS pentru obiectele vestimentare.

În iunie 20201, fostul șef al SPPS Iaroslav Martin a acționat-o în judecată pe președinta R. Moldova. Acesta solicită anularea decretului în baza căruia, pe 30 decembrie 2020, a fost demis din funcția de director al SPPS. Anterior, consiliera pentru comunicare din Aparatul președintei R. Moldova, Sorina Ștefîrță, a comunicat pentru ZdG că instituția prezidențială a recepționat cererea de chemare în judecată și va urma toate procedurile legale.

Iaroslav Martin a devenit director al SPPS pe 25 iunie 2019, în urma unui decret semnat de fostul președinte al R. Moldova, Igor Dodon. Ulterior, pe 11 martie 2020, Dodon i-a conferit lui Iaroslav Martin, dar și lui Petru Corduneanu, gradul special de general-maior al SPPS.

Pe 30 decembrie 2020, președinta R. Moldova, Maia Sandu, a semnat decretul prin care Iaroslav Martin a fost revocat din funcția de șef al SPPS.

#depășirea atribuțiilor de serviciu #Iaroslav Martin #Procuratura Anticoruptie.

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.