Fostul șef al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Valeriu Pasat (1999-2002), a dezvăluit, în premieră, că eliberarea lui Ilie Ilașcu, în mai 2001, din închisoarea din Tiraspol, a fost posibilă în urma unui efort enorm al ofițerilor de SIS. Fostul președinte Vladimir Voronin nu ar fi avut, a subliniat Pasat, „absolut niciun rol” în eliberarea luptătorului, dar a pus ambasadorii Republicii Moldova să convingă organizații internaționale să îi acorde Premiul Nobel pentru această faptă.

„Cu adevărat, eu l-am primit (pe Ilie Ilașcu – n.r.) de la domnul Antiufeev, dar vreau să vă spun, în premieră, că (…) Voronin a abordat problema (eliberării lui Ilie Ilașcu – n.r.) cu conducerea Federației Rusie, dar Ilașcu a fost eliberat nu pentru că conducerea Rusiei a fost rugată să o facă”, a relatat Valeriu Pasat, fost director al SIS în 1999 – 20o2, în cadrul unei ediții speciale realizate de TVR Moldova și dedicată funeraliilor marelui patriot.

„Noi, cu colegii de la Serviciul de Informație și Securitate, am avut numeroase probleme cu cei de la Tiraspol, cu cei de la Kiev, deplasări la Moscova, unde am argumentat de ce trebuie eliberat și cum trebuie eliberat (Ilie Ilașcu – n.r.). Pentru că din momentul arestării lui, nu s-au făcut declarații. Dar, concret, mă bucur și le sunt recunoscător ofițerilor de la SIS. În plan operativ, sunt lucruri pe care nu le pot spune astăzi, dar s-a făcut un lucru enorm ca el să fie eliberat. După ce l-am primit pe Ilașcu de la Antiufeev, m-a mirat foarte mult atitudinea fostului președinte Voronin față de acest patriot al neamului. Discuția în birou la Voronin a durat 11 minute. Voronin a spus că trebuie să-l duc din țară, să-l duc în România, să-l predau acolo. Să nu rămână nicidecum. Am crezut că măcar o să mai discute. Lui Voronin îi trebuia să se știe pur și simplu că el a contribuit la eliberarea lui. Voronin dorea să fie apreciată pe plan internațional implicarea sa, așa-numita implicare a sa, în eliberarea lui Ilașcu. Și unii dintre ambasadorii noștri au primit atunci chiar indicații de la Chișinău să informeze organizațiile internaționale pentru ca Voronin să devină laureat al Premiului Nobel pentru acest gest (…). Când s-au început verificări din partea multor organizații internaționale, cu adevărat, cum a fost eliberat, atunci s-a constatat faptul că Voronin însuși dorea să fie apreciat”, a declarat fostul șef al SIS și fost ministru al Apărării.

Valeriu Pasat a subliniat că Vladimir Voronin a vorbit cu Moscova și a spus că ar fi bine ca Ilașcu să fie eliberat. „Mi-a spus și mie: Faceți ce puteți să-l eliberați. Dar el mai mult n-a contribuit cu nimic absolut.”

Pe 5 mai 2001, Ilaşcu a fost eliberat. În dimineaţa zilei de 5 mai 2001, el a fost adus la Chişinău într-un automobil în care se afla Vladimir Şevţov, numit Antiufeev, „ministrul Securităţii” de la Tiraspol.

Sosiţi la Chişinău, Şevţov a dat citirii, în faţa şefului serviciilor secrete moldoveneşti, Valeriu Pasat, actului de transfer care indica: „Deţinutul Ilaşcu, condamnat la pedeapsa capitală, este transferat organelor competente ale Republicii Moldova”. După transmiterea documentului respectiv, Şevţov ar fi declarat că sentinţa de condamnare rămâne valabilă şi că ea va fi executată dacă dl Ilaşcu se va întoarce în Transnistria”.

Ilie Ilaşcu a fost reţinut pe 2 iunie 1992, în jurul orei 4.30 min, în casa sa din Tiraspol, de zece sau doisprezece indivizi înarmaţi cu pistoale automate. El a fost informat că a fost reţinut, deoarece, în calitatea sa de membru al Frontului Popular, prezenta pericol pentru stabilitatea “republicii moldovenești nistrene”, care era în stare de război cu Republica Moldova.

În următoarele zile, au fost reținuți Alexandru Leşco, Andrei Ivanţoc și Tudor Petrov-Popa. În decembrie 1993, o pretinsă curte supremă a „republicii moldovenești nistrene” i-a găsit vinovaţi. Ilie Ilașcu a fost condamnat la pedeapsa cu moartea, iar ceilalţi la ani grei de închisoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conducerea țării și-a luat rămas bun de la Ilie Ilașcu

#Ilie Ilașcu #Valeriu Pasat #Vladimir Voronin

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.