Membrii Generaţiei de Aur a fotbalului românesc vor evolua la 18 mai 2024 într-un meci de retragere pe Arena Naţională din Bucureşti, împotriva unei selecţionate care va fi condusă de pe bancă de Jose Mourinho, a anunţat, miercuri, într-o conferinţă de presă, fostul căpitan al naţionalei, Gheorghe Popescu.

„Întotdeauna am fost de părere că fiecare dintre cei care am fost prezenţi la Cupa Mondială din 1994, sau la turneele din ’90, ’96 sau ’98, şi chiar şi 2000, merităm un meci de retragere. Din păcate, nu putem să facem pentru fiecare dintre noi un astfel de meci, aşa că ne-am hotărât ca anul viitor, pe data de 18 mai, să facem un ultim meci al Generaţiei de Aur, când vom apărea pentru ultima oară în tricourile echipei naţionale. Cred că este un prilej extraordinar de a mulţumi suporterilor care au fost alături de noi pe perioada celor 10 ani cât am făcut performanţă la echipa naţională. Va fi o ultimă apariţie a noastră”, a declarat Popescu.

Fiecare dintre foştii membri ai echipei naţionale care vor participa la eveniment va avea câte un invitat special care să evolueze în echipa adversă, „pregătită” de portughezul Jose Mourinho.

„Am discutat cu colegii mei ca fiecare dintre noi să invităm câte un jucător alături de care am jucat. Vor fi invitaţi de marcă, vrem ca echipa cealaltă să fie condusă de Mourinho, să vină Stoicikov, Rivaldo, Figo. Ne obligă cei 10 ani petrecuţi la naţională să ne prezentăm onorabil şi sunt convins că o vom face. Am ales să facem acest eveniment la 30 de ani după America, pentru că ne dorim să fie un eveniment special, aşa cum fiecare dintre noi îl merităm. Mă gândesc la acest eveniment de foarte mult timp. De astăzi se vor pune biletele în vânzare. Cu preţuri de la 60 de lei, la 150”, a mai spus Popescu în conferinţa de presă susţinută la Muzeul Fotbalului.

Fostul portar Florin Prunea a spus că are doi invitaţi la care se gândeşte să-i invite la meciul de retragere, suedezul Kenneth Andersson, care l-a învins în sfertul de finală al Cupei Mondiale din 1994, sau pe galezul Paul Bodin, care a ratat un penalty în meciul Ţara Galilor – România, 1-2, în urma căruia „tricolorii” s-au calificat la Mondialul din SUA.

Cea mai mare performanţă a echipei naţionale de fotbal a României a fost sfertul de finală de la Cupa Mondială din SUA 1994, când „tricolorii” au pierdut la loviturile de departajare cu 4-5 în faţa Suediei, după ce în optimi au eliminat vicecampioana mondială Argentina, cu 3-2.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#fotbal #Generația de Aur #meci #Romania

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.