Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    -0.1737%
  • USD
    18.0365
    -0.2861%
  • RUB
    0.2239
    -0.3126%
  • RON
    3.7602
    -0.0585%
  • UAH
    0.3960
    -0.1768%

Toate știrile

30 octombrie 2026

Fotbalul, unul dintre cele mai iubite sporturi din lume. Dar cine l-a inventat?

26 Oct. 2024, 12:02
 // Categoria: Sport // Autor:  Realitatea.md
26 Oct. 2024, 12:02 // Sport //  Realitatea.md

Fotbalul este fără îndoială unul dintre cele mai iubite și răspândite sporturi din lume, iar originile sale sunt deopotrivă fascinante și disputate. Fiecare civilizație antică pare să aibă un fragment din această istorie, contribuind în felul său la dezvoltarea unui joc ce avea să devină fenomenul global pe care îl cunoaștem astăzi. Dar cine a inventat de fapt fotbalul? Este o întrebare la care răspunsul nu este nici pe departe simplu, iar urmărirea firului istoric ne dezvăluie cât de mult au evoluat regulile și semnificațiile acestui sport de-a lungul timpului, scrie Playtech.ro.

Fotbalul în Antichitate: Primele Forme și Origini

Egiptul Antic

În Egiptul Antic, jocurile cu mingea par să fi avut un rol central în viața culturală și religioasă a societății. În mormintele egiptene, datând din anul 2500 î.Hr., au fost descoperite mingi confecționate din material textil și piele de animale. Aceste mingi nu erau folosite doar pentru amuzament, ci aveau și o semnificație ritualică. Se pare că jocurile cu mingea erau integrate în ceremoniile de fertilitate, menite să sărbătorească abundența și prosperitatea pământului. Pentru egipteni, sportul era o parte esențială a culturii lor, ajutând la exprimarea bucuriei și a vitalității.

China Antică

În jurul anilor 476 î.Hr. – 221 î.Hr., în China Antică se juca un sport numit cuju. Acesta este unul dintre cele mai vechi exemple documentate de fotbal, iar numele său se traduce prin „a lovi mingea cu piciorul”. Jocul cuju a fost folosit inițial ca metodă de antrenament pentru soldați, deoarece ajuta la dezvoltarea rezistenței și abilităților fizice necesare pe câmpul de luptă. Mingea folosită era realizată din piele, iar scopul jocului era de a introduce mingea într-o pânză suspendată între doi poli. Popularitatea acestui joc a crescut rapid, iar cuju a devenit un element important în cultura curților imperiale, fiind organizate meciuri între echipe de jucători profesioniști, inclusiv femei. Astfel, cuju nu era doar un sport, ci și o formă de divertisment pentru aristocrația chineză.

Roma Antică

În Roma Antică, jocul de fotbal nu avea reguli stricte și era cunoscut pentru natura sa violentă. Se juca de obicei de echipe mari, de câte 27 de jucători fiecare, iar scopul principal era să ducă mingea la poarta adversă. Acest joc, cunoscut sub numele de „harpastum”, era folosit pentru a antrena soldații romani și a contribuit la menținerea moralului trupelor. Harpastum era o adaptare a unui joc mai vechi din Grecia, Episkyros, și era jucat cu intensitate și energie, deseori ducând la accidentări. În ciuda riscurilor, a devenit atât de popular încât a fost inclus în Jocurile Olimpice timpurii. Harpastum este considerat un precursor al fotbalului modern, influențând dezvoltarea ulterioară a jocurilor cu mingea în Europa.

Grecia Antică: Jocul Episkyros

În Grecia Antică, fotbalul era jucat sub forma unui joc numit Episkyros, care presupunea două echipe de 12 până la 14 jucători și o minge. Regula principală era să arunce mingea peste linia adversarilor, iar jocul implica un nivel ridicat de contact fizic, fiind destul de violent. În Sparta, Episkyros era folosit ca parte a antrenamentului militar, dezvoltând forța și agilitatea tinerilor soldați. Spre deosebire de fotbalul modern, Episkyros permitea folosirea mâinilor, ceea ce face ca acest joc să fie mai apropiat de rugby, însă este considerat un precursor important al fotbalului de astăzi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Fotbalul în Mesoamerica: O Lume de Mize Mari

În Mesoamerica, civilizațiile precolumbiene, precum aztecii și mayașii, aveau propriul lor joc cu mingea, denumit ullamaliztli de azteci și poka-ta-pok sau pitz de mayași. Aceste jocuri aveau o importanță religioasă și politică profundă, fiind folosite ca alternative pentru războaie sau pentru a decide dreptul de guvernare asupra unui teritoriu. Mingea folosită era din cauciuc și cântărea până la șapte kilograme, iar jucătorii aveau voie să o lovească doar cu șoldurile sau coapsele. Jocurile aveau loc pe terenuri speciale, cu ziduri pe care erau montate inele, iar scopul era să introducă mingea prin aceste inele.

În unele cazuri, jocurile aveau consecințe dramatice: învinșii puteau fi sacrificați, ceea ce subliniază caracterul sacru și simbolic al acestui sport. În acest context, fotbalul nu era doar un simplu joc, ci un ritual complex cu implicații spirituale și sociale. Jucătorii care participau la aceste meciuri erau considerați eroi, iar succesul lor putea influența direct viața comunității.

Evul Mediu: Tranziția Către Fotbalul Popular

Fotbalul Medieval în Europa

După căderea Imperiului Roman, jocurile cu mingea nu au dispărut, ci au evoluat, devenind parte a culturii medievale europene. În Anglia, un joc cunoscut drept „fotbal de gloată” a câștigat popularitate începând cu secolul al XIV-lea. Acesta era jucat pe străzile orașelor și implica un număr mare de jucători, fără reguli clare. Fotbalul medieval era cunoscut pentru violența sa, iar jocurile se terminau deseori cu răni serioase, iar uneori chiar și cu decese. Deoarece nu existau limite pentru numărul de participanți, fotbalul devenea rapid un eveniment haotic, transformând întregul oraș într-un teren de joc.

Autoritățile au încercat de mai multe ori să interzică aceste jocuri, deoarece distrugeau proprietăți și perturbau ordinea publică. Cu toate acestea, popularitatea sportului a continuat să crească, iar jocul a devenit profund încorporat în cultura engleză. Englezii sunt cei care au păstrat vie tradiția fotbalului în perioada medievală, creând fundația pe care s-a bazat dezvoltarea ulterioară a fotbalului modern.

Fotbalul Modern: Crearea Reglementărilor și Nașterea Asociației de Fotbal

Anglia Secolului XIX: Reguli și Reformă

În secolul al XIX-lea, fotbalul a cunoscut o renaștere spectaculoasă în Anglia. Sportul era jucat în școli și pe străzi, dar, din cauza naturii sale violente și a lipsei regulamentelor, a fost interzis în multe instituții. În această perioadă, au început să apară cluburi care doreau să creeze reguli standardizate pentru a face jocul mai sigur și mai organizat. Așa a luat naștere Asociația de Fotbal în 1863, moment considerat începutul fotbalului modern. Regulile stabilite de această asociație au marcat separarea clară dintre fotbal și rugby, iar acest set de reguli este cunoscut astăzi ca „Regulile de la Cambridge”.

Una dintre cele mai importante reguli a fost interzicerea atingerii mingii cu mâna, ceea ce a separat clar fotbalul de alte sporturi similare, precum rugby. Cluburile din Sheffield și Cambridge au avut un rol esențial în dezvoltarea regulamentelor, promovând jocul fair-play și limitând violența. Aceste inițiative au contribuit la transformarea fotbalului dintr-un joc brut într-un sport organizat, care putea fi practicat de toți membrii societății.

Apariția Profesionalismului și Expansiunea Internațională

În 1877, regulile „londoneze” au fost adoptate oficial de toate cluburile din Anglia, ceea ce a permis organizarea competițiilor naționale și creșterea popularității sportului. Pe măsură ce fotbalul câștiga teren, cluburile au început să recruteze jucători talentați, oferindu-le salarii pentru a evolua în echipele lor. În 1885, Asociația de Fotbal a permis oficial profesionismul în fotbal.

Realitatea Live

30 Oct. 2026, 12:06
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
30 Oct. 2026, 12:06 // Slider //  Realitatea.md

Moldova Innovation Technology Park (MITP) a anunțat cei 12 finaliști ai celei de-a treia ediții MITP Awards, competiția dedicată produselor, serviciilor, startup-urilor și inițiativelor inovatoare dezvoltate în Republica Moldova. În total, 49 de dosare eligibile au fost evaluate de juriu, iar câte trei finaliști au fost selectați în fiecare dintre cele patru categorii competiționale: Best Product Innovation, Best Service Innovation, Best Startup și Impactful Initiative of the Year. A cincea distincție, Special Jury Prize, va fi acordată de juriu unuia dintre cei 12 finaliști.

Câștigătorii vor fi desemnați pe 16 decembrie 2026, în cadrul Galei MITP Awards, care va avea loc la maib park, în Chișinău.

Finaliștii din acest an reflectă diversitatea tot mai mare a industriei tech din Republica Moldova, acoperind domenii precum inteligența artificială, securitatea cibernetică, educația digitală, sănătatea, gamingul și infrastructura tehnologică. Printre soluțiile ajunse în finală se numără platforme pentru educație și sănătate, tehnologii utilizate deja pe piețe internaționale, servicii de securitate cibernetică și soluții de logistică urbană bazate pe vehicule electrice.

În urma evaluării realizate de juriu și a calibrării punctajelor, au fost selectați câte trei finaliști în fiecare dintre cele patru categorii. Pe 16 decembrie, aceștia își vor prezenta soluțiile în cadrul Pitch Demo Day, ultima etapă de evaluare înainte de desemnarea câștigătorilor.

Cine sunt cei 12 finaliști ai MITP Awards 2026

Categoria „Best Product Innovation” aduce în prim-plan produse tehnologice dezvoltate pentru a răspunde unor nevoi concrete, cu aplicabilitate reală și potențial de creștere atât pe piața locală, cât și la nivel internațional.

  • MR DONALD – un joc video de acțiune și aventură, creat la Chișinău. Acesta satirizează industria jocurilor video. Capitolul introductiv gratuit a depășit 400.000 de descărcări, iar jocul a acumulat peste 190.000 de adăugări pe lista de dorințe de pe Steam.
  • Notiqo – o platformă educațională bazată pe inteligență artificială, care îi ajută pe elevi să se pregătească pentru examene și bacalaureat prin simulări, evaluări automate și recomandări personalizate. Platforma a fost utilizată până în prezent de peste 4.200 de persoane.
  • TAFI – o platformă de telematică și management al flotelor, care integrează într-un singur sistem monitorizarea vehiculelor, planificarea curselor, întreținerea predictivă, gestionarea documentelor și procesele financiare, contribuind la o administrare mai eficientă a flotelor.

Categoria „Best Service Innovation” este dedicată serviciilor care folosesc tehnologia pentru a transforma modul în care funcționează companiile, de la optimizarea infrastructurii și automatizarea proceselor până la securitatea cibernetică și interacțiunea cu clienții.

  • Beaverbrooks Replatforming – o soluție care a modernizat infrastructura digitală a unui retailer britanic de bijuterii și ceasuri. Proiectul a redus cu 92% timpul necesar pentru actualizări. De asemenea, a scăzut cu aproximativ 42% costurile de găzduire în cloud.
  • CyberSecurity Services – un serviciu dedicat securității cibernetice a companiilor, care contribuie la identificarea și reducerea riscurilor digitale. Acesta include identificarea vulnerabilităților, monitorizarea riscurilor online și instruirea angajaților.
  • Fineguide.ai – un serviciu care folosește agenți conversaționali și vocali cu inteligență artificială pentru a automatiza interacțiunile cu clienții și procesele interne. Platforma funcționează în peste 30 de limbi și se conectează cu sistemele digitale ale companiilor.

Categoria „Best Startup” este dedicată startup-urilor care folosesc tehnologia pentru a transforma idei în produse și afaceri cu potențial de creștere – de la validarea unei soluții pe piață până la atragerea utilizatorilor și extinderea internațională.

  • AdServersHub – o soluție care oferă infrastructură cloud pentru companii din domeniile AdTech, FinTech și Big Data. Platforma folosește centre de date proprii în SUA și Europa, ajutând clienții să reducă dependența de furnizorii globali și să optimizeze costurile.
  • LyricFluent – o platformă care îi ajută pe utilizatori să învețe limbi străine cu ajutorul muzicii. Folosește versuri licențiate și exerciții interactive. Produsul are 250.000 de utilizatori înregistrați. Peste 22.500 de oameni o folosesc activ în fiecare lună.
  • Young Smart Academy – o platformă digitală care ajută la administrarea instituțiilor educaționale. Aceasta se ocupă de gestionarea cursurilor, a orarului, a evidenței elevilor și profesorilor, precum și de facturare. Platforma a fost deja testată la academia companiei.

Categoria „Impactful Initiative of the Year” este dedicată inițiativelor care folosesc tehnologia pentru a genera schimbări concrete în societate – de la soluționarea unor probleme din comunitate până la modernizarea serviciilor și domeniilor de interes public.

  • CoRLab Health – o inițiativă care contribuie la digitalizarea sistemului medical din Republica Moldova, inclusiv prin sistemul eRețeta Compensată. Aceasta conectează peste 1.400 de instituții medicale și 1.600 de farmacii. În fiecare zi procesează aproape 23.000 de rețete electronice.
  • IRIS Platform – o platformă care folosește inteligența artificială pentru identificarea vulnerabilităților informatice, simularea atacurilor cibernetice și prevenirea riscurilor. Proiectul este dezvoltat în colaborare cu Universitatea Tehnică a Moldovei și Institutul Național Cybercor.
  • Renter – o inițiativă de logistică urbană bazată pe biciclete și mopede electrice, activă în Republica Moldova și România. Flota de peste 300 de vehicule a parcurs mai mult de 5 milioane de kilometri, contribuind la evitarea a peste 300 de tone de emisii de CO₂.

Pe lângă premiile acordate în cele patru categorii competiționale, juriul va desemna și câștigătorul Special Jury Prize, ales dintre cei 12 finaliști.

„Când ne uităm la cei 12 finaliști, vedem cât de mult s-a maturizat ecosistemul tech din Moldova. Nu mai vorbim doar despre idei bune sau despre potențial, ci despre produse și soluții dezvoltate aici, folosite de mii sau sute de mii de oameni, implementate în companii și instituții și prezente deja pe piețe internaționale. Pentru noi, acesta este poate cel mai important semnal al acestei ediții: ceea ce este construit în Moldova poate fi relevant și competitiv oriunde în lume. MITP Awards este despre a face aceste companii și soluții mai vizibile și despre a arăta ce poate produce astăzi industria tech din Moldova”, a declarat Marina Bzovîi, administratoarea Moldova Innovation Technology Park.

Juriu internațional cu experiență în tehnologie și antreprenoriat

Cei 12 finaliști ai MITP Awards 2026 au fost selectați de un juriu format din cinci experți în tehnologie, antreprenoriat, guvernanță digitală și dezvoltarea produselor. Din juriu fac parte:

  • Anastasiia Kravchenko-Uhrekhelidze, Deputy Head of Projects la Ukrainian Startup Fund;
  • Piret Hirv, Head of the AI and Data Management Competence Centre la e-Governance Academy;
  • Andrada Ionescu, General Manager al Glovo Moldova;
  • Vitalie Eșanu, CEO al Evisoft;
  • Ivan Spinatiev, Head of Engineering la maib.

În evaluarea proiectelor, juriul a luat în considerare gradul de inovație, aplicabilitatea tehnologiilor, potențialul comercial, posibilitățile de scalare și impactul asupra comunității.

Finala MITP Awards: Pitch Demo Day și premii de 3.000 de euro

Competiția se va încheia pe 16 decembrie 2026. În prima parte a zilei, cei 12 finaliști își vor prezenta proiectele în cadrul Pitch Demo Day, în fața juriului și a publicului. Seara, în cadrul Galei MITP Awards 2026, vor fi anunțați cei cinci câștigători ai ediției din acest an.

Fiecare câștigător va primi un premiu de 3.000 de euro, precum și beneficii oferite de partenerii competiției, inclusiv oportunități de participare la conferințe internaționale și alte resurse pentru dezvoltarea afacerilor.

Lansată în 2023, MITP Awards își propune să recunoască și să promoveze performanța și inovația în sectorul tehnologic din Republica Moldova. Competiția oferă vizibilitate produselor, serviciilor, startup-urilor și inițiativelor dezvoltate în Moldova, cu potențial de creștere și competitivitate pe piețele internaționale.

Mai multe informații despre MITP Awards 2026 sunt disponibile pe  https://awards.mitp.md/

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!