10 consorții, formate din 30 de ONG-uri, și-au împărtășit, la 22 martie, experiențele și modelele de angajare a persoanelor vulnerabile. Printre acestea se numără angajarea asistată, programe de instruire, de formare, proiecte de asistență personală și mentorat.

Activitățile ce țin de instruirea, consultarea și angajarea persoanelor vulnerabile implementate de cele 10 consorții au început în luna mai 2022 în cadrul proiectului „Societatea civilă contribuie la dezvoltarea economică incluzivă a țării”, finanțat de Uniunea Europeană și Suedia.

1122 de persoane instruite și 67 de persoane angajate în câmpul muncii

„În total, cele 10 consorții au reușit să instruiască 1122 de persoane și, ca rezultat, au angajat în câmpul muncii 67 de persoane din categorii vulnerabile”, a declarat Ana Ciurac, coordonatoarea proiectului în desfășurare.

„Începând cu luna mai, de când lucrăm cu Fundația Est-Europeană, am angajat deja 40 de oameni. Cineva temporar, cineva la un loc de muncă permanent, cineva la stagiere. Și în departamentul de vânzări, și la depozit. Cineva e sudor, altcineva e șofer. Multe fete merg la croitorie”, spune Alexandr Curașov de la AO Centrul Regional pentru Politici Comunitare.

Foto: Alexandr Curașov, directorul Centrului Regional pentru Politici Comunitare

Această asociație este specializată pe ajutorarea foștilor deținuți și a persoanelor cu istoric de consum de droguri din toată Republica Moldova. „Oferim servicii, printre care și un program de instruire care durează trei luni. Sunt 12 tematici diferite care formează aptitudini de viață pentru reintegrarea în societate”, a adăugat Alexandr Curașov.

„Acum pilotăm serviciul de asistent personal pe malul stâng al Nistrului. Am desfășurat activități cu părinții copiilor bolnavi și am înțeles că acest serviciu este foarte necesar. Sensibilizăm serviciile sociale ale regiunii noastre, autoritățile, ne împărtășim experiența și desfășurăm o campanie de advocacy pentru a implementa acest serviciu pe malul stâng al Nistrului la nivel de stat”, a declarat Evgheni Verbanov, conducătorul organizației „От равного к равному” din stânga Nistrului.

„Am reușit să elaborăm un program de formare a persoanelor cu dizabilități pentru angajarea în câmpul muncii și chiar am reușit să instruim împreună cu colegii din Bălți, până la moment, 30 de persoane. Sunt 30 de persoane. Scopul este să facilităm incluziunea în câmpul muncii a persoanelor vulnerabile. Aici sunt și persoane cu dizabilității, și vârstnice. Un obiectiv este capacitarea persoanelor cu dizabilități de a se angaja în câmpul muncii, adică programe de instruire. Un alt obiectiv a fost să angajăm persoanele cu dizabilități prin mecanismul de subvenționare în colaborare cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. Ne-am propus să consolidăm parteneriatul intersectorial și mai ales parteneriatul cu agenții economici pentru a facilita incluziunea persoanelor cu dizabilități în câmpul muncii”, spune Ina Cazacu, coordonatoare de program la AO „Fiecare Contribuie pentru Schimbare” din or. Criuleni.

„Vrem să schimbăm legislația”

Potrivit reprezentanților ONG-urilor, persoanele din categoriile vulnerabile – în special cele cu dizabilități de orice fel – sunt stigmatizate în societate și își găsesc mai greu un loc de muncă. Pe lângă angajările asistate la direct, aceștia încearcă să influențeze decidenții pentru a îmbunătăți legislația din domeniu.

„Sunt mai multe lacune în baza cărora vrem să facem un studiu și să le prezentăm, să le promovăm la nivel de legislație. Vrem să schimbăm legislația și anumite fenomene care să îmbunătățească situația ce ține de instruirea persoanelor cu dizabilități, pentru că majoritatea sunt marginalizate și nu nimeresc în sistemul educațional de pregătire profesională sau au doar anumite profesii care nu sunt relevante. Ne-am propus să promovăm angajarea asistată și să schimbăm mentalitatea antreprenorilor și a persoanelor publice”, a spus Iuliana Bulicanu, coordonatoare de proiect la Centrul pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități.

Antreprenorii, slab informați cu privire la facilitățile de care beneficiază la angajarea persoanelor cu dizabilități

„Angajatorii din Republica Moldova încă sunt slab informați despre subvenționarea sau ajutorul de la stat pe care-l pot avea în cazul angajării persoanelor cu dizabilități. De aici vine și motivarea lor slabă de a angaja aceste categorii de persoane”, a declarat Natalia Codrean, specialistă în angajare asistată la Asociația „MOTIVAȚIE”.

Ea a adăugat că un impediment este și pregătirea mai precară a acestei categorii de persoane pentru un anumit tip de muncă.

Foto: din stânga spre dreapta: Natalia Codrean, coordonator în cadrul AO ”Motivație”, Chișinău, Ala Ianenco, manageră de proiect AO FCPS din or. Criuleni și Iuliana Bulicanu, coordonator de proiect în cadrul Centrului pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Chișinău împărtășesc barierele de angajare a persoanelor cu dizabilități în Republica Moldova

„Și, mai cu seamă, agenții economici nu înțeleg care sunt facilitățile lor în acest proces, sau care este sprijinul pentru agenți economici anume în crearea condițiilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități”, a mai spus Ina Cazacu de la AO „Fiecare Contribuie pentru Schimbare”.

Potrivit Nataliei Codrean, coordonatoare în AO ”Motivație”, un alt subiect ce merită discutat este oportunitatea păstrării actualei metode de determinare a dizabilității. „În prezent, metoda de determinare a dizabilității în Republica Moldova nu se bazează pe drepturile omului, pe abilități și pe cunoștințe, ci mai mult pe un model medical”, a precizat ea.

Această activitatea are loc în cadrul proiectului „Societatea civilă contribuie la dezvoltarea economică incluzivă și sustenabilă a țării” finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia în perioada 2021-2024.

Fundația Est-Europeană, în calitatea sa de implementator, împreună cu partenerii de implementare – Centrul Contact și Asociația Businessului European, vor susține organizațiile societății civile în dezvoltarea a trei platforme pentru facilitarea promovării politicilor mai incluzive în domeniile mediu de afaceri și ocupării forței de muncă, comerț, antreprenoriat sociale; a 10 fonduri de antreprenoriat care vor susține financiar activității economice a tinerilor NEET; a 10 consorții de OSC care vor proiecta si implementa servicii de angajare incluziva pentru grupurile vulnerabile; a 15 întreprinderi sociale, integrând grupuri vulnerabile pe piața muncii și 6 centre regionale de suport în afaceri.

Cele 10 consorții și-au propus, ca în termen de doi ani, să angajeze cel puțin 230 de persoane cu nevoi speciale. La data de 18 mai 2022, 10 ONG-uri au semnat contractele de grant cu Fundația Est-Europeană.

#angajari #Fundația Est-Europeană #incluziv #ONG #persoane vulnerabile

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.