Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

FOTO 6 iulie – Ziua Comemorării Victimelor Stalinismului. Ce manifestări vor avea loc

05 Iul. 2023, 13:17
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
05 Iul. 2023, 13:17 // Societate //  Realitatea.md

Pe 6 iulie, de Ziua Comemorării Victimelor Stalinismului, în țară și în Capitală vor fi organizate mai multe manifestări, conform planului.

În semn de doliu, Drapelul de Stat al Republicii Moldova va fi coborât în bernă.

Totodată, vor avea loc depuneri de flori la monumentele în memoria victimelor deportărilor staliniste și sunt preconizate mitinguri de comemorare, cu păstrarea unui minut de reculegere pentru cinstirea memoriei celor trecuți prin calvarul deportărilor.

Pe lângă expoziții de documente și conferințe științifice la muzee, biblioteci și în aule universitare, mass-media va pune pe post emisiuni, care să educe cultura memoriei și a non-nostalgiei totalitarismului, cu mărturisiri ale supraviețuitorilor.

Pe 6 iulie, Centrul Național al Cinematografiei va proiecta filmul „Siberia din oase”, iar la Naționalul „Mihai Eminescu” se va juca, pentru a 85-a oară, spectacolul „Dosarele Suberiei”, cu casele închise, după ce în cadrul Turneului Memoriei, spectacolul a fost îndelung aplaudat în ultima lună la Ungheni, Edinet, Chișinău, Soroca, Cimișlia, Hîncești și, astăzi, la Rezina.

Pe 6 iulie, se împlinesc 74 de ani de la cel mai mare val al deportărilor staliniste.

În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, regimul sovietic a ridicat zeci de mii de ţărani basarabeni, pe care i-a dus în Siberia în lagăre de muncă forţată, iar averile lor au fost confiscate.

La acea operațiune au participat peste 4.000 de lucrători operativi ai Ministerului Securității de Stat al URSS, inclusiv aduși din alte republici, peste 13.000 de ofițeri și soldați și aproape 25.000 de activiști de partid din Moldova. De asemenea, au fost mobilizate 4.000 de autovehicule, 30 de garnituri de tren cu 1.570 de vagoane pentru vite.

Între anii 1941 şi 1951 au fost trei valuri de deportări, iar istoricii apreciază că numărul total al deportaţilor basarabeni ar fi între 80 şi 120 de mii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.