A fost inaugurat primul laborator de educație inteligentă – SmartLab INACO din Republica Moldova. Proiectul educațional inovator este implementat în cadrul Liceului Teoretic Hyperion din Durlești, de către Asociația INACO – Inițiativa pentru Competitivitate, din București, anunță Ministerul Educației.

Elevii şi profesorii Liceului Teoretic Hyperion vor avea parte de experiențe fascinante, memorabile la lecțiile la care vor fi folosite dotările de ultimă generație, precum echipamente VR/AR, roboți multifuncționali, imprimante, scanere și stilouri 3D, calculatoare touch screen, dar și software educaționale și materiale de lucru esențiale în procesul de predare-învățare de tip STEAM (Science, Technology, Engineering, Art and Math).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totodată, sistemul video-streaming de ultimă generație, cu care este dotat acum laboratorul, le va oferi elevilor oportunitatea de a cunoaște și chiar participa împreună cu elevi din alte țări la aceleași ore, spre exemplu de matematică, biologie sau chimie. Prin intermediul acestui sistem, cadrele didactice pot accesa în mod remote (la distanță) trainiguri și workshop-uri cu specialiști internaționali, beneficiind de schimb de experiență, de perfecționare a abilităților pedagogice și chiar de proiecte comune de cercetare.

Gazdele și oaspeții de onoare au vorbit despe extraordinara oportunitate pentru sistemul de învățământ din RM de a beneficia de laboratoare de tip SmartLab, dar și despre posibilitatea de extindere a acestora în toată țara.

Primul SmartLab din Republica Moldova a fost realizat printr-o donație de aproximativ 90.000 de euro, făcută de Asociația INACO, cu sprijinul companiei daneze Shape Robotics.

#elevi #laborator de educație inteligentă #Ministerul Educație

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.