Ne modernizăm în continuare, iar în scopul prevenirii și combaterii criminalității transfrontaliere, securizării mai eficiente a frontierei de stat, aparate de zbor fără pilot vor intra în dotarea Poliției de Frontieră. Conform responsabililor, echipamentele urmează a fi donate de către partenerii de dezvoltare din Republica Federală Germania.

Astfel, șeful Poliției de Frontieră Rosian Vasiloi a primit în vizită la sediul IGPF, delegația germană, condusă de dl Klaus Kandt, fost chestor al Poliției Federale Germane, în prezent coordonator de proiect din partea Ministerului Federal de Externe, însoțit de ofițerul de legătură al Poliției Federale Germane pentru Republica Moldova și România – Sebastian Aurich, precum și reprezentanții companiei producătoare.

Agenda discuțiilor a cuprins subiecte privitoare la preluarea bunelor practici și adaptarea proceselor instituționale la standardele internaționale din domeniul gestionării frontierelor, prin aplicarea sistemelor inovative de supraveghere, mai cu seamă în contextul crizei actuale și provocărilor cu care se confruntă Republica Moldova.

„Sunt convins că asistența tehnică oferită va permite o acoperire mai bună a sectoarelor vulnerabile la frontieră, va asigura o planificare mai rațională a resurselor umane, care în final vor genera un randament mai înalt și o capacitate de reacție și intervenție sporită în cadrul misiunilor specifice la frontiera de stat, fapt care va contribui esențial la detectarea ilegalităților”, a menționat comisar-șef Vasiloi.

La rândul său, oficialul german a subliniat importanța dezvoltării parteneriatului care are drept scop securizarea frontierelor, în interesul comunității, menționând că în luna iunie dronele vor fi transmise Poliției de Frontieră.

Totodată, în această perioadă în cadrul IGPF se desfășoară un curs avansat de instruire pentru operatori – polițiștii de frontieră din cadrul subdiviziunilor specializate.

De menționat că, proiectul este finanțat de către Republica Federală Germania și vine drept rezultat al discuțiilor purtate la nivel înalt de către delegațiile statelor în cadrul Conferinţei internaţionale privind crearea Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, co-prezidată de Germania, Franţa şi România, avute loc la Berlin la începutul lunii aprilie a anului curent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aparate de zbor #asistenta tehnica #parteneriat #Politia de frontiera #securizarea frontierelor

Situația hidrologică din bazinul Nistrului rămâne dificilă, avertizează Ministerul Mediului (MM). Potrivit autorităților, în primele 20 de zile ale lunii septembrie, în lacul de acumulare Novodnestrovsk au intrat aproximativ 40,3 milioane de metri cubi de apă, în timp ce în aval au fost evacuați circa 103,7 milioane de metri cubi.

Astfel, în această perioadă, din lac au ieșit cu aproximativ 63,4 milioane de metri cubi de apă mai mult decât au intrat. Debitul mediu de intrare a fost de aproximativ 23 m³/s, în timp ce deversările în aval s-au menținut la 60 m³/s.

Diferența dintre volumul de apă care intră în lac și cel evacuat a dus la scăderea în continuare a rezervei. La începutul lunii septembrie, nivelul apei era de 111,83 metri, iar după volumul pierdut în primele 20 de zile este estimat la aproximativ 111,15 metri, ceea ce înseamnă o scădere de circa 68 de centimetri.

„Deși pe teritoriul Republicii Moldova s-au înregistrat precipitații, în bazinul superior al Nistrului, pe teritoriul Ucrainei, cantitățile de precipitații până în acest moment nu au fost suficiente pentru a determina o creștere importantă a debitelor de intrare în lacul de acumulare”, transmite MM.

Conform datelor oficiale, cele mai mari debite de intrare din această perioadă au fost înregistrate la 1 septembrie – 35 m³/s și în data de 16 septembrie – 28 m³/s. În unele zile, debitul a coborât până la 16–17 m³/s.

În aceste condiții, autoritățile îndeamnă populația și agenții economici să folosească apa cu grijă și să evite consumul inutil. Oamenii sunt îndemnați să verifice și să repare scurgerile, precum și să evite folosirea apei potabile pentru activități care nu sunt necesare.