Evgheni Prigojin, fondatorul companiei militare private Wagner, a fost zărit la Sankt Petersburg, unde s-a întâlnit cu un demnitar african în marja summitului Rusia-Africa, potrivit unor conturi asociate cu grupul de mercenari, relatează CNN. CNN precizează că nu a reuşit să identifice demnitarul african, dar acesta purta la gât un şnur pentru ecuson care se potrivea cu cele purtate de alţi oficiali care participă la summitul Rusia-Africa care se desfăşoară la Sankt Petersburg şi la care participă Vladimir Putin.

Contul Telegram Orkestr Wagnera a mai publicat încă o poză cu Prigojin care dă mâna cu un bărbat african, lângă un perete pe care sunt afişate hărţi. „Evgheni Prigojin şi directorul Afrique Media în marja Forumului economic Rusia-Africa” – este explicaţia pentru fotografie. „Şeful PMC Wagner şi-a vizitat prietenii africani la Sankt Petersburg. Se spune că jumătate din delegaţie a venit pentru a discuta condiţiile de cooperare cu reprezentantul (Wagner – n.r.) din Sankt Petersburg”, adaugă contul Telegram apropiat de Wagner.

Într-o altă postare se spune că „Evgheni Prigojin continuă să consolideze poziţia şi influenţa Rusiei şi a Wagner în Africa”, iar lovitura de stat din Niger ar fi o dovadă în acest sens.

„Preşedintele pro-francez Mohamed Bazuma a fost răsturnat. Armata, care a ajuns la putere, lucrează îndeaproape cu omologii săi din Mali, care la rândul lor sunt în strânsă legătură cu luptătorii Wagner. Anunţul de preluare a puterii a fost citit de colonelul Amadou Abdraman, care a vorbit în numele armatei şi al forţelor de securitate” – este comentariul care însoţeşte un videoclip. ㅤ

CNN notează în legătură cu aceste fotografii cu Prigojin la Sankt Petersburg că este prima dată când liderul Wagner este văzut în public în interiorul Rusiei de când a condus revolta armată de luna trecută. De la rebeliune, Prigojin fusese văzut în public doar la 19 iulie, când a apărut într-un videoclip filmat probabil în interiorul Belarusului, aparent salutând luptătorii Wagner la o bază din Asipovici. Videoclipul era pixelat şi filmat în lumină slabă, astfel încât CNN nu poate spune cu certitudine că cel care vorbeşte este Prigojin şi nici când a fost filmat, dar directorul CIA, Bill Burns, a confirmat ulterior că fondatorul Wagner se afla la Minsk. „S-a mişcat puţin”, a declarat Burns la Forumul de securitate Aspen. „Cred că a fost la Minsk în ultima vreme. Nu sunt sigur că are vreun plan de a se retrage în suburbiile din Minsk, dar a petrecut ceva timp şi în Rusia”, a declarat directorul CIA.

#apariție #Evgheni Prigojin #rebeliune #Rusia #Wagner

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.