Aproape 650 de afgani au fost evacuați din Kabul într-un singur transport, cu un avion militar american C-17 Globemaster III. Poza a devenit virală pe internet, încă una din imaginile emblematice ale crizei pe care o trăiesc afganii care vor să fugă din țară după ocupația talibană.

Potrivit informațiilor, capacitatea normală de transport de personal a avionului este de peste patru ori mai mică.

Sute de oameni înghesuiți unii în alții, pe jos, pe toată lungimea avionului – așa a arătat interiorul unui C-17 Globemaster III care a decolat de la Kabul, plin cu afgani care voiau să părăsească țara.

Defense One, care a publicat poza, scrie că nu se intenționa evcacuarea atâtor oameni într-un singur transport, însă afganii pur și simplu s-au tras unii pe alții înăuntru prin rampa deschisă a avionului.

„În loc să-i oblige să coboare, „echipajul a decis să decoleze. Aproximativ 640 de afgani au coborât din avion la destinație”, a declarat un oficial pentru Defense One.

Avionul a zburat duminică, 15 august, de la Kabul în Qatar, mai menționează site-ul Defense One.

Ce capacitate de transport are C-17 Globemaster III

C-17 Globemaster III este un avion strategic de transport produs de Boeing. Aparatul are o lungime de 53 de metri și poate transporta 134 de oameni, conf0rm configurației standard de pe site-ul Boeing.

Ca să încapă atâția oameni, de peste patru ori mai mulți decît capacitate normală, afganii au fost așezați pe podeaua avionului. Procedura se numește „încărcare pe podea”: pasagerii se țin de chingile prinse de pereții avionului, pe post de centură de siguranță.

În 2013, un aparat similar a evacuat 670 de oameni din calea unui taifun care amenința Filipine.

#Afganistan #evacuare afgani #Kabul

Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a vorbit în plenul Parlamentului despre legătura sa cu Republica Moldova și despre un loc care a impresionat-o în mod deosebit – Mănăstirea Marta și Maria din Căușeni. Oficiala a dezvăluit că păstrează în biroul său de la Bruxelles o icoană aurită, primită în dar de la părintele Andrei și maica Marta de la această mănăstire.

Kos a descris mănăstirea drept un simbol al bogăției culturale a Republicii Moldova, al frumuseții, inspirației, tradițiilor și speranței.

„Este un loc în care comunitatea a rămas intactă și întreagă. Este un loc al rânduielii și un loc al speranței. Este un loc care reprezintă Moldova pe care am descoperit-o în acești ultimi doi ani”, a declarat Marta Kos.

Comisara europeană a vorbit și despre poveștile pe care le aude în timpul vizitelor sale în Republica Moldova: familii despărțite, copii rămași în urmă și comunități destrămate din cauza migrației. Ea a subliniat că această experiență nu este specifică doar Moldovei, ci a fost întâlnită și în alte state europene, inclusiv în Croația, ultima țară care a aderat la Uniunea Europeană, în 2013.