Armata Națională a detașat astăzi cel de-al 19-lea contingent de militari în misiunea de menținere a păcii KFOR din Kosovo. Ministrul apărării Anatolie Nosatîi a menționat, în cadrul evenimentului, că orice participare în misiuni internaționale oferă o experiență bună, cunoștințe noi în domeniu, posibilitatea de a interacționa cu militari din alte contingente și, nu în ultimul rând, șansa de a demonstra că Republica Moldova are cu ce contribui la securitatea internațională.

„Timp de 6 luni veți executa diferite misiuni într-un teatru de operații internațional. Nu va fi ușor, pentru că veți opera într-un mediu nou, dar știu că aveți pregătirea necesară pentru a îndeplini la cel mai înalt nivel sarcinile stabilite. Nu uitați că voi sunteți ambasadorii țării noastre în misiunea KFOR. Reușitele voastre acolo, în Kosovo, sunt reușitele Armatei Naționale și Republicii Moldova”, a spus Anatolie Nosatîi în adresarea către militarii din contingentul KFOR-19.

Totodată, ministrul apărării a mulțumit partenerilor italieni și americani pentru sprijinul, de-a lungul anilor, acordat în contextul detașării contingentelor Armatei Naționale în Kosovo.

La rândul său, Ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Chișinău, E.S. Kent Logsdon, a declarat: „Este o onoare să le urez acestor soldați succes în viitoarea lor dislocare în cadrul celui de-al 19-a contingent al Republicii Moldova în KFOR, o importantă operație de menținere a păcii în Kosovo. Contribuția la securitatea internațională este o datorie nobilă, iar Statele Unite sunt mândre să fie un partener continuu alături de dumneavoastră în acest efort”.

Cel de-al 19-lea contingent al Armatei Naționale, detașat în operația KFOR, este format din 41 de militari profesionişti. În Kosovo, aceștia urmează să execute misiuni de patrulare, pază a obiectivelor strategice, precum și cercetare genistică a ariei de responsabilitate. Mandatul contingentului KFOR-19 va dura şase luni.

Începând cu anul 2014, peste 740 de militari ai Armatei Naționale au participat în operația de menținere a păcii din Kosovo.

Misiunea KFOR este condusă de Alianța Nord-Atlantică, în conformitate cu Rezoluția 1244 a ONU.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Armata Nationala #Kosovo #militari

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.