La 12 decembrie se împlinesc 19 ani de la stingerea din viață a liderului național al poporului azer, Heydar Aliyev. Remarcabilul politician și fondator al Azerbaidjanului modern, care a avut o contribuție uriașă la dezvoltarea statului azer, s-a născut la 10 mai 1923, la Nakhchivan, se arată într-un comunicat al Ambasadei Republicii Azerbaidjan în Republica Moldova.

În 1944, a fost trimis să lucreze în cadrul organelor de securitate ale statului. În 1964, Heydar Aliyev a fost numit vicepreședinte al KGB, iar în 1967 a fost promovat la funcția de președinte al Comitetului de Securitate de Stat din cadrul Cabinetului de Miniștri al Republicii Socialiste Sovietice Azerbaidjan, cu gradul de general-maior. În acești ani, a urmat studii superioare speciale la Leningrad, iar în 1957 a absolvit Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Azerbaidjan.

În 1969, Heydar Aliyev a devenit primul secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din RSS Azerbaidjan, fiind ales în cadrul Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist din Azerbaidjan. În 1982, Heydar Aliyev a fost ales membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și numit în funcția de prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al URSS. Astfel, a devenit unul dintre liderii fostei URSS.

În octombrie 1987, Heydar Aliyev a demisionat în semn de protest față de politicile aplicate de Biroul Politic al Comitetului Central al PCUS și al secretarului general Mihail Gorbaciov.

Într-o declarație făcută la reprezentanța azeră de la Moscova în legătură cu tragedia comisă de trupele sovietice la Baku la 20 ianuarie 1990, Heydar Aliyev a cerut pedepsirea organizatorilor și executanților crimei împotriva poporului azer. În semn de protest față de politica ipocrită a conducerii URSS cu privire la situația de conflict creată în Nagorno Karabah, în iulie 1991 Heydar Aliyev a demisionat din Partidul Comunist al Uniunii Sovietice.

Întors în Azerbaidjan în iulie 1990, Heydar Aliyev a locuit mai întâi la Baku și apoi în Nakhchivan. În același an, a fost ales deputat în Sovietul Suprem al Azerbaidjanului. În perioada 1991-1993, a fost președinte al Adunării Supreme a Republicii Autonome Nakhchivan și vicepreședinte al Sovietului Suprem al Republicii Azerbaidjan. În 1992 în cadrul Congresului Fondatorilor care a avut loc în Nakhchivan, Heydar Aliyev a fost ales președintele Partidului „Yeni Azerbaycan”. La 15 iunie 1993, Heydar Aliyev a fost ales președinte al Sovietului Suprem al Azerbaidjanului, iar la 24 iulie – în urma decretului Milli Mejlis – a preluat funcția de președinte al Republicii Azerbaidjan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La 3 octombrie 1993, Heydar Aliyev a fost ales președinte prin vot popular și reales la 11 octombrie 1998. Din motive de sănătate, a refuzat să candideze la alegerile prezidențiale din 15 octombrie 2003 și și-a retras candidatura în favoarea lui Ilham Aliyev.

Heydar Aliyev a încetat din viață la 12 decembrie 2003, la Cleveland, SUA, unde urma un tratament de lungă durată.

Întreaga sa viață a fost dedicată slujirii poporului său. Numele lui Heydar Aliyev este asociat cu construirea Azerbaidjanului modern, democratic, legal și secular, cu formarea societății civile, cu revenirea la valorile naționale și morale, cu dezvoltarea științei, culturii și educației în țară.

Succesorul lui Heydar Aliyev, președintele Ilham Aliyev, a continuat activitatea liderului național și a transformat Azerbaidjanul într-un stat puternic și lider în regiune. El a îndeplinit principala dorința lăsată drept testament a lui Heydar Aliyev – de a restitui teritoriile azere ocupate de Armenia. Sub conducerea sa, în urma unui război de 44 de zile, armata azeră a obținut o victorie strălucită în Războiul Patriotic. În prezent, în teritoriile eliberate se desfășoară lucrări de construcție și restaurare pe scară largă și se lucrează mult pentru a-i readuce pe azerii pe pământurile lor natale.

Trebuie remarcat faptul că anul 2023 a fost declarat „Anul Heydar Aliyev” în Azerbaidjan, onorând cea de-a 100-a aniversări a marelui om de stat.

În scuarul din preajma Ambasadei Azerbaidjanului la Chișinău a fost ridicat un bust memorial în cinstea lui Heydar Aliyev, unde azerii din Moldova depun flori onorând date și evenimente importante. Anul viitor se planifică inaugurarea oficială a bustului marcând aniversarea a 100 de ani. De asemenea, în fața bustului este amplasată o placă cu cuvintele liderului național: „Am fost și sunt mândru că sunt azer”, care este un motto pentru fiecare azer, indiferent de locul în care trăiește.

#Azerbaidjan #Baku #Heydar Aliyev #Nagorno Karabah #politician

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.