Danemarca a decis acordarea sumei de 2,6 milioane de euro suplimentar pentru Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite, inclusiv pentru activitățile din Republica Moldova. Anunțul a fost făcut astăzi, 11 martie de către ministrul Afacerilor Externe al Danemarcei, Jeppe Kofod, care se află într-o vizită de lucru în Republica Moldova, într-o conferință de presă, susținută împreună cu ministrul de Externe de la Chișinău Nicu Popescu.

Potrivit lui Popescu, discuțiile celor doi oficiali din sesiunea plenară s-au axat în mare parte pe evoluțiile privind situația securității regionale, gestionarea fluxului de refugiați din Ucraina și ajutorul de care avem nevoie pentru a fortifica capacitatea de răspuns a instituțiilor statului, în domenii precum ordinea publică, întărirea sistemului de sănătate dar și reziliența economică și financiară.

„Am vorbit și despre nevoia de a consolida eforturile celor două țări pentru a putea gestiona fluxul mare de refugiați care continuă să vină din Ucraina, mulțumind Guvernului Regatului Danemarcei pentru asistența oferită prin intermediul mecanismului european pentru protecție civilă. L-am informat pe colegul meu danez că echipa de guvernare va continua să facă ordine în instituțiile publice, să reformeze justiția, să îmbunătățească mediul de afaceri, să susțină păturile vulnerabile din societate și să promoveze respectul reciproc și coeziunea în societate. În contextul agendei europene, l-am informat pe interlocutorul meu că susținerea și aprecierea cetățenilor pentru semnarea cererii de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană se bazează pe ireversibilitatea cursului nostru de integrare europeană, dorindu-ne să trăim pașnic, în democrație și prosperitate, alături de familia europeană.

Am salut declarația Consiliului European de la Versailles de ieri care a invitat Comisia europeană să se expună privind cererea noastră de aderare. Mizăm pe susținerea Danemarcei în acest proces. Suntem convinși că fiecare cerere de aderare necesită o discuție aparte în cadrul Uniunii Europene. Ireversibilitatea procesului de integrare europeană necesită și o cât mai multă susținere și investiții țintite pentru recuperarea economică, consolidarea rezilienței, a cooperării politice, participarea la misiunile UE de gestionare a crizelor, combaterea dezinformărilor precum și măsuri care să asigure o securitate cibernetică sporită”, a spus Popescu.

Ministrul danez a afirmat că țara sa va continua eforturile împreună cu întreaga lume pentru a opri războiul din Ucraina, aplicând sancțiuni dure. Acesta a dat asigurări că sancțiunile nu s-au terminat și că Danemarca nu ceda atât timp cât Federația Rusă nu se retrage de pe teritoriul ucrainean.

Cei doi miniștri de Externe au întreprins astăzi, dis-de-dimineață o vizită la granița dintre Republica Moldova și Ucraina, punctul de trecere Palanca.

„Am vorbit cu oamenii de acolo care sunt nevoiți să se refugieze în țara noastră din calea războiului, am discutat cu polițiștii de frontieră și angajații Biroului pentru Migrație și Azil care sunt eroii din prima linie, alături de vameși, carabinieri, medici, asistenți sociali și toți ceilalți colegi care îi ajută în regim de permanență pe refugiați, ocazie cu care țin foarte mult să le mulțumesc public. Este esențial ca în aceste momente să dăm dovadă de solidaritate și umanitate în apelul nostru către pace”, a anunțat Popescu.

Nicu Popescu a mulțumit Danemarcei pentru asistența acordată prin intermediul Fondului pentru Noua Democrație, în valoare de 200.000 euro, pentru implementarea unui program de susținere a libertății presei din țara noastră și contracararea dezinformării, cu accent pe presa regională din UTA Găgăuzia, regiunea transnistreană, Taraclia și municipiul Bălți.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ajutor #Danemarca #Jeppe Kofod #Nicu Popescu #Palanca #refugiati

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.