În atenția călătorilor! Au demarat lucrările de construcție la punctul de trecere a frontierei Sculeni, iar în acest sens, Poliția de Frontieră intervine cu solicitarea către călători să opteze, din timp, și pentru alte puncte de trecere a frontierei cu România. Nu este exclus, că odată cu stoparea circulației pe unele piste de control se va îngreuna traficul transfrontalier și va crește mult timpii de așteptare.

Totodată, un grup de angajați ai Poliției de Frontieră a mers în vizită la PTF Sculeni, unde în comun cu funcționarii vamali au analizat repetat posibilitățile de gestionare eficientă a fluxului de călători și mijloace de transport.

Așadar, ca urmare, soluția optimală rămâne a fi redirecționarea traficului prin alte puncte de trecere a frontierei: Leușeni – Albița, Giurgiulești – Galați, Costești-Stânca, Lipcani-Rădăuți-Prut, Cahul-Oancea.

„Alte acțiuni de manevrare și degajare a circulației pe teritoriul punctului de trecere vor fi imposibile de aplicat, chiar dacă va fi mărit numărul de angajați sau echipamente mobile de control al documentelor. Astfel, pe întreaga perioadă a desfășurării lucrărilor de construcție contăm mult pe înțelegerea și răbdarea fiecărui călător”, se arată în nota informativă a Poliției de Frontieră.

De menționat că, ăn cadrul proiectului „Reabilitarea și modernizarea birourilor vamale de frontieră de pe granița România – Moldova, respectiv birourile vamale Albița – Leușeni, Sculeni – Sculeni și Giurgiulești – Giurgiulești”, vor fi realizate următoarele activități:

Modernizarea și reabilitarea clădirii administrative; Construirea unor noi pavilioane și copertine;
Extinderea numărului pistelor de control de la 8 la 14. Astfel, cele 8 piste de control existente în prezent vor fi reabilitate, iar alte 6 piste vor fi construite de la zero;
Reabilitarea căilor de acces și a drumurilor;
Construirea platformei de scanare și a peretelui de protecție pentru scanerul mobil;
Construirea sistemului paratrăsnet, sistemului de aprovizionare cu gaze lichefiat, stațiilor de purificare a apelor uzate și a apelor pluviale;
Modernizarea și reabilitarea sistemului de iluminare exterioară, precum și a sistemului de marcaj și semnalizare.

Potrivit responsabililor, termenul de executare a lucrărilor este 28 mai 2023.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#lucrari de modernizare #lucrari de reabilitare #Politia de frontiera #PTF Sculeni

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.