Programul Alimentar Mondial (PAM) va susține refugiații ucraineni din țara noastră pe termen lung, chiar și după ridicarea stării de urgență. Memorandumul de înțelegere dintre Guvernul Republicii Moldova și PAM a fost semnat de către ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari și directorul Executiv al Programului Alimentar Mondial (PAM) al Organizației Națiunilor Unite, David Beasley, în cadrul întrevederii cu prim-ministra Natalia Gavrilița.

Oficialii au discutat despre consecințele umanitare și economice ale războiului din Ucraina asupra țării noastre și sprijinul de care are nevoie în continuare Republica Moldova în contextul crizei refugiaților, dar și despre suportul pe care PAM îl va acorda familiilor din Moldova care găzduiesc refugiați din Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Șefa Executivului a apreciat suportul PAM în acordarea ajutorului financiar refugiaților și familiilor care îi găzduiesc, oferirea prânzurilor calde oamenilor sosiți în țara noastră, dar și sprijinul logistic de care a beneficiat Republica Moldova în procesul de transportare și depozitare a ajutoarelor umanitare. Prim-ministra a menționat că 92 mii de refugiați din cei 430 de mii care au intrat în Republica Moldova încă mai rămân pe teritoriul țării noastre, iar implicarea comunității internaționale, inclusiv încheierea Memorandumului cu PAM, va permite acordarea asistenței necesare acestora și acoperirea costurilor asociate crizei refugiaților. În acest context oficialii au convenit asupra unor mecanisme prin care procesul de oferire a ajutoarelor să fie accelerat așa ca acesta să ajungă la cât mai multe familii din Moldova.

„Republica Moldova și-a demonstrat ferm angajamentul de a asigura protecția celor care caută refugiu în țara noastră – Guvernul a întreprins deja un șir de acțiuni pentru cazarea acestora, oferirea transportului, accesului la educație și servicii medicale. În continuare, ne vom axa pe susținerea familiilor care au primit refugiați și mizăm, în acest sens, pe extinderea programului de transfer în numerar. Din fericire, în această perioadă grea, Moldova nu este lăsată singură”, a spus Natalia Gavrilița.

Totodată, Natalia Gavrilița a subliniat că autoritățile caută piețe noi de desfacere pentru produsele moldovenești, exporturile și importurile de pe piețele estice fiind în prezent perturbate. Reprezentații PAM, la rândul lor, au vorbit despre posibilitățile pe care le analizează privind exportul de mere moldovenești către alte state prin intermediul rețelelor PAM.

David Beasley, a mai subliniat că oferirea de asistență financiară imediată refugiaților și gazdelor lor rămâne o prioritate absolută, accentuând că prin semnarea Memorandumului va fi creat un nou cadru de reglementare a prezenței și activității PAM în țara noastră.

După semnare, Memorandumul de înțelegere dintre Guvernul Republicii Moldova și Programul Alimentar Mondial urmează a fi ratificat de Parlament. Până în prezent, Programul acorda asistența umanitară Republicii Moldova în baza Dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale.

#Marcel Spatari #Natalia Gavrilia #Programul Alimentar Mondial

Criză de finanțare la ONU. 8,3 milioane de refugiați și persoane strămutate forțat riscă să rămână fără acces la servicii de asistență în acest an, avertizează Agenția ONU pentru Refugiați, UNHCR. Organizația se confruntă cu una dintre cele mai severe crize financiare din istoria sa, după reducerea finanțărilor din partea Statelor Unite și a altor donatori.

Potrivit unui nou raport al UNHCR, agenția are în prezent un deficit de finanțare de 5,789 miliarde de dolari. Fondurile disponibile au scăzut cu 24% între 2024 și 2025, iar în iulie 2026 UNHCR primise doar 32% din cele 8,505 miliarde de dolari necesare pentru activitatea din acest an, relatează Reuters.

În același timp, numărul persoanelor strămutate forțat și al celor fără cetățenie rămâne aproape de niveluri record. UNHCR estimează că populația aflată sub mandatul său va ajunge la 131,2 milioane de persoane până la sfârșitul anului, față de 129,4 milioane la sfârșitul lui 2025.

Agenția avertizează că reducerea finanțării afectează deja programele de înregistrare a refugiaților, protecția copiilor și serviciile pentru supraviețuitoarele violenței bazate pe gen.

În Ciad, unde au ajuns numeroși refugiați din cauza războiului din Sudan, aproximativ 319.000 de persoane se confruntă cu întârzieri în procesul de înregistrare, iar aproximativ 200.000 de femei și fete riscă să piardă accesul la spații sigure și programe de prevenție.

În Sudan, unde ONU descrie situația drept cea mai gravă criză de strămutare din lume, aproximativ 140.000 de refugiați și solicitanți de azil nu erau înregistrați până la jumătatea anului. Activitățile de înregistrare au fost suspendate în primele cinci luni din 2026.

Probleme sunt raportate și în Afganistan, unde sprijinul financiar pentru persoanele care se întorc în țară a fost redus de la 375 la 170 de dolari pentru fiecare persoană. Numai în acest an, peste un milion de oameni au revenit în Afganistan din țările vecine, inclusiv Iran și Pakistan.

UNHCR spune că a luat deja măsuri drastice pentru reducerea cheltuielilor. Agenția și-a redus personalul cu 33% în 2025, a închis birouri în 140 de locații și și-a oprit operațiunile în 15 țări, comparativ cu 2024.

Organizația avertizează și asupra creșterii ponderii finanțărilor destinate unor proiecte strict determinate. Acestea reprezintă în prezent 51% din fondurile primite, față de 19% în urmă cu cinci ani. Potrivit UNHCR, această situație limitează capacitatea agenției de a redirecționa rapid banii către cele mai urgente crize.