Pentru transportarea în siguranță a combustibilului lichid, dar și pentru a îmbunătăţi managementul stocurilor de armament şi muniţii din instituție, Armata Națională a beneficiat astăzi, 12 noiembrie, de o donație de tehnică și echipament din partea Republicii Federale Germania.

Mai exact, donația tehnico-materială face parte din faza a doua a proiectului „Consolidarea Forțelor Armate pentru transportare, mentenanță și depozitare în siguranță a munițiilor și mărfurilor periculoase”.

„Include trei microbuze, trei autocamioane specializate pentru transportarea combustibilului lichid, o autospecială antiincendiară, un încărcător frontal, echipament pentru reîncărcarea extinctoarelor. Costul total al donației se estimează la 1, 5 mln EUR”.

De asemenea, în cadrul proiectului respectiv a fost construită o încăpere pentru autospeciala antiincendiară și au fost organizate cursuri de instruire pentru specialiștii din domeniu, cu durata de 4 săptămâni.

Ministrul Apărării Anatolie Nosatîi a mulţumit partenerilor pentru sprijinul acordat la îmbunătăţirea managementului stocurilor de armament şi muniţii al Armatei Naționale, astfel creându-se un mediu mai sigur pentru cetăţenii Republicii Moldova, prin reducerea riscului exploziilor necontrolate în locurile de depozitare a munițiilor și transportarea în siguranță a mărfurilor periculoase pe drumurile naționale.

„Datorită susţinerii şi asistenţei partenerilor noștri, Armata Naţională este astăzi mai bine dotată și instruită la capitolul Managementului stocurilor de armament şi muniţii, şi dispune de condiţii mai bune de păstrare și transportare a combustibilului lichid care poate reprezinta un pericol imens nu doar pentru efectivul responsabil, dar și pentru populația din apropierea depozitelor”, a menționat ministrul Nosatîi.

Ambasadoarea Republicii Federale Germania în țara noastră Angela Ganninger, prezentă la ceremonia de donare, a înmânat militarilor permisele internaționale de conducere, conform cerințelor ADR.

„Am realizat multe împreună, instruind personalul Armatei Naționale, astfel încât Forțele Armate ale Republicii Moldova să poată îndeplini toate cerințele internaționale necesare pentru transportarea bunurilor periculoase”, a spus ambasadoarea Republicii Federale Germania.

În prima fază a aceluiași proiect privind transportarea, mentenanța și depozitarea în siguranță a munițiilor și mărfurilor periculoase, în anul 2019, Germania a donat Armatei Naționale cinci unităţi de tehnică specială și echipament pentru descărcarea munițiilor.

#Armata Nationala #donatie #echipament #Germania

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.