UPDATE: Institutul de Medicină Urgentă vine cu noi date. Ieri, 25 ianuarie, 374 de pacienți s-au adresat pentru servicii medicale din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, nu 250, cum se anunțase inițial.

Dintre acești pacienți: 284 au suferit căzături și au necesitat evaluare medicală la traumatolog și la neurochirurg; 239 pacienți au fost consultați de medicul traumatolog, dintre care 48 de pacienți au necesitat spitalizare. 21 de persoane s-au ales cu fracturi deschise (gambă, gleznă, antebraț) și au fost supuși intervenției chirurgicale de urgență; 175 pacienți au fost gipsați; 45 pacienți au suferit traume neurochirurgicale, dintre care 10 au necesitat internare.

„În contextul acestei situații de excepție, IMU a suplimentat personalul medical din specialitățile traumatologie, medicină de urgență, imagistică, precum și personal auxiliar, pentru a face față fluxului crescut de pacienți”, transmite IMU.

Știrea inițială

Pe parcursul zilei de duminică, 25 ianuarie, Unitatea de Primiri Urgențe a Institutului de Medicină Urgentă a înregistrat un flux extrem de mare de pacienți, majoritatea cu traumatisme, survenite pe fondul condițiilor meteorologice nefavorabile. Până la ora 18:00, IMU a deservit 270 de pacienți, dintre care 250 au solicitat consultația medicului traumatolog.

„În prezent, situația rămâne extrem de dificilă: în sala de așteptare se află în continuare un număr mare de pacienți, iar fluxul de prezentări este în creștere. Personalul medical este implicat la capacitate maximă în deservirea cât mai rapidă a pacienților și a fost suplinit personalul medical de urgență, iar toate echipele activează în condiții de solicitare maximă”, se arată în comunicatul emis de instituție.

Autoritățile roagă pacienții care nu prezintă urgențe medico-chirurgicale să amâne vizita la spital, pentru a permite acordarea promptă a asistenței medicale cazurilor grave.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ghețuș #pacienti #traumatisme #urgenta

Producția de energie nucleară a României a ajuns la zero, joi dimineață, după oprirea controlată și a celui de-al doilea reactor al Centralei de la Cernavodă, ca măsură de siguranță, după ce debitul Dunării a scăzut sub nivelul minim acceptabil pentru asigurarea apei pentru răcirea instalațiilor.

Energia electrică generată la Cernavodă, care are, la capacitarea maximă de funcționare, o cotă de aproximativ 20% din producția națională, a ajuns la 0%, joi, în jurul prânzului, după cum arată datele publicate în timp real de operatorului național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica, transmite Mediafax.

Peste 40% din actuala producție provine din surse solare, iar aproape 20%, din gaze. Și vântul are o contribuție semnificativă, iar instalațiile de stocare au un aport de aproape 1%.

43.80% Foto – 2227 MW

19.13% Hidrocarburi – 973 MW

13.49% Cărbune – 686 MW

13.31% Eolian – 677 MW

8.44% Hidro – 429 MW

1.04% Biomasa – 53 MW

0.79% Instalații de stocare – 40 MW

0.00% Nuclear – 0 MW

Total 5.088 MW – Producția 13 august, ora 11:57

Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni și asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.

Ce s-a întâlmplat în 2003

Este a doua oară în câteva luni când ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite, dar este prima dată în 23 de ani când cauza este debitul redus al Dunării, după cum a explicat recent Dumitru Chisăliță, într-un comentariu pentru Mediafax.

În analiza publicată pe 20 iulie, Dumitru Chisăliță a detaliat cu cifre ce s-a întâmplat acum 23 de ani și ce s-a schimbat atunci în normele producătorului național de energie nucleară.

În august 2003, Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, singura în funcțiune atunci a fost oprită din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Abia pe 7 august 2007 urma să fie conectată la rețeaua națională de distribuție Unitatea 2.

Principalele repere ale acelui episod au fost:

la 23 august 2003, Unitatea 1 a fost oprită preventiv, deoarece nivelul Dunării la Cernavodă nu mai permitea captarea normală a apei de răcire;
la 24 august 2003, debitul Dunării la Baziaș a coborât la aproximativ 1.640 m³/s, una dintre cele mai mici valori înregistrate istoric;
la stația hidrometrică Cernavodă, nivelul a ajuns la −187 cm, iar debitul local era de aproximativ 200 m³/s, ceea ce a făcut imposibilă captarea apei prin sistemul normal al centralei;
reactorul a fost repornit la 16 septembrie 2003, după revenirea nivelului apei.

În urma acestui eveniment, Nuclearelectrica a introdus și a comunicat explicit pragurile operaționale de 2,50 mdMB și 2,35 mdMB în bazinul de aspirație și a modernizat sistemele de captare și răcire.