Reacțiile unei balene cu cocoașă de 12 metri lungime și gestul său de „mulțumire” față de un grup de scafandri spanioli care au salvat-o dintr-o plasă în derivă au fost „pur și simplu incredibile”, povestește unul dintre salvatorii care a participat la misiune. Cazul a avut loc la data de 20 mai.

Balena a fost observată de o navă la trei mile în largul coastei de est a Mallorca, pe insulele Baleare. De menționat că aflarea unei astfel de balene într-un astfel de loc este un eveniment care s-a întâmplat anterior de doar două ori.

Oficialii au declarat că au găsit balena prinsă complet într-o plasă. Mamiferul nici măcar nu își putea deschide gura.

În efortul inițial de salvare, echipajul a încercat să taie plasa dintr-o barcă, dar în curând și-au dat seama că va trebui să se apropie de balenă.

Membrii echipajului povestesc că la începutul operațiunii balena era foarte agitată, însă după puțin timp în care a înțeles că este ajutată, s-a calmat.

„În primele momente era puțin nervoasă, bulele peste tot, dar apoi nu știu, mă puteți considera nebună, dar cred că știa că suntem acolo pentru a o ajuta. S-a relaxat și am început să lucrăm de la fața gurii spre spate”, a spus una dintre doamnele care a participat la misiunea de salvare.

Operațiunea a durat aproximativ 45 de minute. Participanții la operațiunea de eliberare a balenei susțin că după ce aceasta a scăpat de plase, a rămas un pic pe loc pentru a-și recăpăta forțele, în timp ce patru scafandri i-au ținut companie. Înainte de a evada, mamiferul a părut să dea ceea ce părea „un mic semn de mulțumire”.

ONU a interzis plasele în derivă în urmă cu 30 de ani pentru că reprezintă o amenințare gravă pentru viața acvatică.

Practic invizibile pentru viața marină, plasele plutesc și ajung până la o adâncime de 50 de metri pentru a prinde pești – dar pot, de asemenea, ucide o gamă largă de vieți marine, inclusiv mamifere subacvatice mai mari, cum ar fi balene, foci și delfini, precum și păsări de mare.

#balena #balenă cu cocoașă

Comisia Europeană (CE) anunţă că urmăreşte îndeaproape criza în centrul căreia se află Tribunalul Constituţional polonez, după o confruntare în faţa sediului instituţiei, vineri seara, transmisă în direct la televizor, un incident care a repus în centrul atenţiei un conflict care durează de peste zece ani, relatează news.ro.

„Autorităţilor poloneze le revine să vegheze ca Tribunalul Constituţional să funcţioneze confrom Constituţiei poloneze şi să respecte jurisprundenţa pertinentă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE)”, a declarat sâmbătă Euronews un purtător de cuvânt al Comisiei.

„Numirea a opt noi membri ai Tribunalului Constituţional ţine de puterea constituţională a Sejmului, Parlamentul polonez”, a subliniat el.

El a evocat o hotărâre prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO a dispus măsuri provizorii, la 5 mai 2026, prin care le cere autorităţilor poloneze competente ”să se abţină să blocheze preluarea funcţiei şi exercitarea sarcinilor judiciare de către judecătorii numiţi de către Sejm în martie 2026”.

Tusk: „Restabilirea calmului nu înseamnă acceptarea nerespectării legii”

Premierul Donald Tusk li s-a adresat polonezilor într-un discurs televizat, sâmbărtă seara, în prima sa reacţie importantă la criză.

El a catalogat evenimentele de vineri drept „incidente scandaloase” şi şi-a exprimat speranţa ca asemenea scene să nu se mai repete nicodat în Polonia.

„Restabilirea calmului nu poate însemna acceptarea ilegalităţii sau violenţei”, a declarat Tusk, care a promis să restabilească condiţiile unei justiţii independente şi unui stat de drept.

„Un stat democratic trebuie să fie puternic şi capabil să facă justiţia să fie respectată”, a declarat el, dând asigurări că statul de drept se va impune în faţa violenţei.

Criza s-a agravat vineri seara, după ce preşedintele Karol Nawrocki a intrat în sediul Tribunalului Constituţional, unde blochează nominalizările unor noi judecători.

Poliţia a încercuit clădirea, în timp ce o confruntare se desfăşura în direct la televizor, ilustrând impasul tot mai puternic între preşedinte şi Guvern pe tema componenţei celei mai înalte jurisdicţii poloneze.

Guvernul Tusk subliniază că continuă reforme considerate necesare de mult timp în restabilirea statului de drept, după ani a ceea ce cataloghează drept un amestec al Partidului Lege şi Justiţie (PiS, naţionalist) în sistemul judiciar.

Opoziţia acuză, la rândul ei, Guvernul de faptul că încearcă să dea o lovitură de stat.

Conservatorii europeni acuză de tăcere

Copreşedinţii grupului Conservatorilor şi Reformiştilor (ECR) au condamnat sâmbătă acţiunile Guvernului polonez drept o încălcare a statului de drept şi şi-au exprimat susţinerea faţă de preşedintele polonez Karol Nawrocki.

„Acţiunile Guvernului Tusk constituie o încălcare clară şi gravă a statului de drept. Condamnăm acest atac împotriva independenţei justiţiei şi garanţiilor constituţionale în Polonia. Niciun Guvern nu este mai presus de lege”, a denunţat copreşedintele ECR Nicola Procaccini.

El a cerut ca instituţiile europene „să nu se facă că nu văd” şi a subliniat că respectarea suveranităţii naţionale şi independenţei justiţiei trebuie să rămînă o problemă de principu „independnetă de alianţele politice”.

Legitimitatea Tribunalului Constituţional este contestată de peste zece ani.

Diferendul datează din 2015, când Platforma Civică a lui Tusk, care se afla atunci la putere, şi PiS, care se afla în opoziţie, s-au înfruntat pe tema nominalizării a cinci judecători.

De atunci, acest diferend s-a transformat într-un conflict mai larg privind independneţa justiţiei, componenţa Tribunalului Constituţional şi autoritatea hotărîrilor acestuia.