Printre hotelurile de lux de pe litoralul românesc se numără și cele ale unor nume mari din România, cum ar fi Simona Halep, George Copos, Gheorghe Hagi sau Gigi Becali. Iată cât costă o noapte de cazare în hotelurile unor reprezentanți ai sportului românesc.

Stațiunea Mamaia de pe litoralul românesc este gazda celor mai multe hoteluri care aparțin vedetelor din lumea sportului din România.

Iată cât costă o noapte de cazare în hotelurile lor, dar și în ce alte stațiuni mai dețin unități de cazare:

Simona Halep: tenismena deține complexul turistic Lotus Studios, aflat în Mamaia Nord – Năvodari. În sistem de apartamente, complexul deținut de Halep te face să scoți din buzunar 1.833 de roni (aproximativ 7.300 de lei) pentru trei nopți de cazare.

Fiind apartament, trebuie să rezervați pentru mai mult de o noapte. Circa 20 de apartamente fac parte din complexul turistic al Simonei Halep.

Gigi Becali: a cumpărat recent hotelul Inter-Venus, redenumindu-l Becali Hotel Venus.

Este un hotel de cinci stele, aflat la trei minute de plajă. Cele mai apropiate plaje sunt Venus, Saturn sau Jupiter. O noapte de cazare la hotelul deținut de Gigi Becali, cu mic dejun inclus, costă 956 de roni (3.800 de lei) Site-ul hotelului contrazice acest preț transmis de Booking.com și prezintă costuri reduse precum 644 de roni (2.560 de lei) pentru o cameră single sau 688 de roni (2.750 de lei) pentru o cameră dublă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Gheorghe Hagi: acesta deține Hotelul Iaki (Iaki Conference & SPA Hotel), din Mamaia, o unitate de cazare de patru stele, aflată la 20 de minute de plaja Mamaia, supranumită și Hotelul Regelui.

O noapte de cazare în Hotelul Regelui, cu mic dejun inclus, costă 897 de roni (3.570 de lei). Dacă doriți și articole de igienă în cameră, prețul urcă la 1.055 de roni (4.200 de lei).

George Copos: proprietarul lanțului hotelier ANA Hotels deține hotelul Europa, aflat în stațiunea Eforie Nord, unitate de cazare de patru stele.

La două minute de plajă, în hotelul Europa vă puteți caza pentru o noapte, cu mic dejun inclus, la prețul de 856 de roni (3.400 de lei).

Cristian Borcea: fostul patron al Dinamo deține un hotel de trei stele în stațiunea Olimp, Hotel Pam Beach Resort, cu prețuri mai accesibile decât ceea ce am întâlnit până acum.

La 100 de metri de plajă, în hotelul lui Borcea vă puteți caza cu doar 360 de roni pe noapte (1.430 de lei), iar pentru alți 40 de roni/persoană (160 de lei) beneficiați și de mic dejun.

#cazare #Gigi Becali #hotel #Simona Halep

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.