În instituțiile de învățământ cu predare în limba română care închiriază spații în regiunea transnistreană, în perioada 22-23 august au fost desfășurate inspecții privind gradul de pregătire pentru noul an școlar, anunță Biroul politici de reintegrare.

Inspecțiile s-au desfășurat la Gimnaziul „Constantin Sucitu” din Corjova, raionul Dubăsari, Gimnaziul Roghi, raionul Dubăsari, la Liceul Teoretic ,,Evrica” din Rîbnița, Liceul Teoretic ,,Lucian Blaga” din Tiraspol și la Liceul Teoretic ,,Alexandru cel Bun” din Bender cu participarea funcționarilor din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică, Agenției Naționale pentru Sănătate Publică și a reprezentantului Biroului politici de reintegrare.

A fost evaluată respectarea cerințelor sanitar-epidemiologice în vigoare și a regulilor de protecție antiincendiară. Abaterile relevate urmează a fi remediate în următoarele zile pentru a asigura pregătirea conformă a acestor gimnazii și licee pentru reluarea procesului educațional în anul de studii 2024-2025.

Amintim că lipsa unor sedii proprii pentru instituțiile de învățământ cu predare în limba română din regiunea transnistreană, care funcționează în baza programelor Ministerului Educației și Cercetării, creează un mediu educațional mai puțin predictibil și generează dificultăți atât pentru elevi, cât și pentru profesorii acestora.

În ciuda mai multor impedimente cauzate de nereglementarea dosarului transnistrean, autoritățile Republicii Moldova își îndreaptă eforturile spre a asigura libera circulație a elevilor și cadrelor didactice, livrarea materialelor de studiu și altor bunuri necesare dezvoltării continue a unui proces educațional performant și de înaltă calitate în cele opt școli cu predare în limba română din regiunea transnistreană.

#Bender #institutii de invatamant #școli stânga Nistrului

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.