Primarul Capitalei, Ion Ceban, i-a răspuns vicepremierului Andrei Spinu despre situația din cele trei instituții medicale municipale. El a declarat că în spitalele „Sfânta Treime”, „Gheorghe Paladi” și spitalul municipal pentru copii „Valentin Ignatenco”, la moment sunt efectuate ample lucrări de eficiență energetică și izolarea termică a clădirilor.

Potrivit acestuia, proiectul inițiat de Primărie vizează eficiența energetică, iar suma totală a lucrărilor pentru cele 3 spitale este de peste 120 de milioane de lei.

„Proiectul „Eficiență energetică și reabilitare termică a instituțiilor de învățământ din municipiul Chișinău” a fost lansat în 2021 de către Primăria Chișinău în 19 instituții de învățământ: 14 licee și 5 grădinițe”, a scris Ceban.

Costul total al proiectului depășește 500 de milioane de lei. Acesta este implementat, inclusiv cu finanțarea partenerilor străini de dezvoltare.

Amintim că, pe 6 octombrie, Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a venit cu noi acuzații în adresa primarului Capitalei, Ion Ceban. De această dată Spînu a anunțat pe pagina sa de Facebook că trei spitale mari din Chișinău pot reduce semnificativ factura la gaz, dar Ion Ceban pune bețe în roate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Andrei Spinu #Ion Ceban #spitale municipale

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.