La Bălți au început lucrările de renovare a scărilor din Parcul Central al municipiului. Acțiunea are loc în cadrul Proiectului Transfrontalier „Eminescu: o cultură – o rută în zona transfrontalieră Botoșani – Bălți”, implementat datorită coperării dintre cele două administrații publice locale, cu sprijinul Consulatului General al României la Bălți.

Urmează să înceapă și lucrările de construcție a Centrului educațional-cultural la Instituția Publică Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, creat în cadrul aceluiași proiect.

Obiectivele proiectului constau în: crearea unei rute turistice transfrontaliere în zona Botoșani – Bălți, ce cuprinde, în municipiul Bălți, Aleea „Lacul cu nuferi” din Parcul Central, Teatrul de vară din Parcul Central, Aleea „Floare de tei” din Piața Independenței, Aleea „Plopii fără soț” din strada Ștefan cel Mare și Sfânt și crearea Centrului educațional-cultural și de cercetare a patrimoniului literar în incinta Instituției Publice Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”. Totodată, în cadrul proiectului va fi deschis un Centru de Informare Turistică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„România rămâne cel mai onest și corect susținător al parcursului european al Republicii Moldova. Vom continua să sprijinim orice inițiativă care are ca obiective dezvoltarea comunităților și bunăstarea locuitorilor din nordul Republicii Moldova. Proiectul „Eminescu: o cultură – o rută în zona transfrontalieră Botoșani – Bălți” promovează cultura românească, dar și modernizarea infrastructurii și propune creșterea, până în anul 2025, a atractivității turistice a celor două municipalități, cu un nou traseu cultural turistic comun, ce creează o imagine turistică unică și diferențiază regiunile-țintă ca promotori ai valorilor eminesciene unice și milenare: artă, personalități și evenimente culturale locale, punând în valoare moștenirea culturală comună”, transmite Consulatul României de la Bălți.

Inițiativa va conserva patrimoniul istoric din zonele urbane, va atrage mai mulți turiști, va stimula dezvoltarea economică a celor două municipii, va stimula turismul și va crește nivelul calității vieții cetățenilot din cele două orașe, consideră autoritatea. Caracterul

Valoarea totală a proiectului este de 19 milioane de lei moldovenești, dintre care 10 milioane sunt oferite de Uniunea Europeană, iar 9 milioane, de Primăria municipiului Bălți.

#Balti #Botoșani #parc central #renovare #traseu turistic

Modelul de afaceri al companiilor aeriene low-cost este pus la încercare de creșterea puternică a prețurilor la combustibil, iar unele dintre aceste companii se confruntă deja cu dificultăți financiare.

Potrivit unei analize AFP, citată de Agerpres, costurile ridicate ale kerosenului afectează în special transportatorii care operează cu marje reduse și depind de menținerea unor cheltuieli cât mai mici.

Directorul Transavia France, Olivier Mazzucchelli, spune că, în actualele condiții, rentabilizarea companiei este „practic imposibilă”, chiar și atunci când gradul de ocupare al avioanelor este foarte ridicat. Faptul că Transavia face parte din grupul Air France-KLM îi oferă însă un anumit sprijin financiar.

Alte companii sunt mai vulnerabile. În Statele Unite, Spirit Airlines, care se confrunta de mai mulți ani cu probleme financiare, a intrat în faliment în mai 2026. În septembrie, compania letonă Air Baltic a cerut protecția prevăzută de legislația americană privind falimentul. Compania își construise bugetul pentru 2026 pornind de la un preț al kerosenului de 685 de dolari pe tonă, în timp ce în Europa prețul a depășit 1.500 de dolari.

Probleme sunt raportate și la AirAsia, în Malaezia, Volotea, în Spania, și SpiceJet, în India. În cazul Volotea, compania ar urma să își reducă flota de la 44 la aproximativ 30-35 de aeronave și să negocieze restructurarea datoriilor.

Presiunea se resimte și pe piața americană. Potrivit firmei de consultanță OAG, capacitatea companiilor aeriene low-cost pe zborurile interne din Statele Unite a atins nivelul maxim în 2023 și a scăzut în fiecare an de atunci. Primele eliminate sunt, de regulă, rutele care aduc cele mai mici profituri.

Analiștii avertizează că operatorii mici și mijlocii, care dispun de rezerve financiare mai reduse, sunt cei mai expuși. John Grant, de la OAG, consideră că viitorul acestui model ar putea aparține în special companiilor suficient de mari pentru a avea o „masă critică” și rezerve financiare.

Și Ryanair, cel mai mare operator low-cost din Europa, a anunțat la începutul lunii septembrie reducerea programului de zboruri pentru iarnă. Directorul general Michael O’Leary a avertizat că prețurile biletelor vor crește inevitabil dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate.

Potrivit declarațiilor sale pentru Financial Times, dacă petrolul s-ar menține în jurul valorii de 140 de dolari pe baril pentru o perioadă îndelungată, prețul mediu al unui bilet Ryanair ar putea ajunge la 80-90 de euro, față de aproximativ 50 de euro în prezent.

Astfel, perioada biletelor foarte ieftine pare să devină tot mai dificil de susținut, pe măsură ce combustibilul reprezintă o povară tot mai mare pentru bugetele operatorilor aerieni.