Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

22 noiembrie 2026

FOTO Cum au evoluat decorațiunile bradului de Crăciun în ultimii 100 de ani

12 Dec. 2023, 13:03
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea MD
12 Dec. 2023, 13:03 // În Lume //  Realitatea MD

Sezonul sărbătorilor este în plină desfășurare, iar multe familii își împodobesc casele folosind diverse decorațiuni care să fure toate privirile oaspeților. Cu toate acestea, unele tradiții în materie de decorare, cum ar fi ghirlandele, pomii de Crăciun din ceramică și ciorapii colorați, par a fi de domeniul trecutului în zilele noastre.

În anii 1920, unele familii își împodobeau pomii de Crăciun cu beculețe electrice, în locul tradiției cu lumânări aprinse care se puneau pe ramuri, scrie protv.ro.

În anii ’30 și ’40, familiile își împodobeau pomii de Crăciun cu beteală și bomboane. Cu toate acestea, lipsa de resurse în timpul războiului din anii 1940 a însemnat, de asemenea, că familiile trebuiau să economisească, folosind ornamente făcute manual.

Ciorapii de Crăciun erau de obicei confecționați dintr-o plasă roșie sau verde și împodobiți cu clopoței. Până la jumătatea anilor ’50, ghirlandele și alte decorațiuni elaborate erau din nou în vogă. În anii 60, ornamentele au devenit mai uniforme, iar șirurile de mărgele perlate erau nelipsite din casele oamenilor. Pentru mesele de festive, familiile puneau mereu o față de masă roșie și lumânări colorate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Familiile din anii ’70 au îmbrățișat decorațiunile colorate cu ghirlande din staniol și ciorapi tricotați, în același timp au adoptat și împodobitul grădinilor, unde omul de zăpadă a devenit celebru.

Satele de Crăciun erau, de asemenea, populare, iar oamenii colecționau diferite scene pentru a crea un oraș în miniatură pentru șemineu.

În timp ce multe tendințe au rămas neschimbate de-a lungul anilor, instalațiile luminoase sunt o tendință care ar fi părut nepotrivită acum 100 de ani.

Realitatea Live

22 Nov. 2026, 18:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
22 Nov. 2026, 18:30 // Slider //  Ana Panaguța

Debitul Dunării la intrarea în România va creşte pe parcursul săptămânii viitoare până la 4.500 mc/s, apropiindu-se de media multianuală a lunii noiembrie, de 4.700 mc/s, scriu știrileprotv.ro.

„Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creştere în prima zi a intervalului la valoarea de 4.000 mc/s, staţionar în următoarele trei zile, apoi în creştere până la valoarea de 4.500 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii noiembrie (4.700 mc/s). În aval de Porţile de Fier debitele vor fi în creştere”, se menţionează în prognoza INHGA pentru perioada 21 -28 noiembrie 2026.

În prognoza trimestrială, hidrologii au estimat pentru luna noiembrie un debit maxim de 2.000 mc/s şi unul minim de 1.400 mc/s.

Debitele Dunării au coborât în vara acestui an la valori minime istorice, situaţie care a impus oprirea celor două unităţi ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, responsabile pentru aproximativ 20% din energia dispecerizabilă. După mai bine de trei luni de întrerupere a funcţionării, ambele reactoare au fost reconectate la Sistemul Energetic Naţional şi au revenit la puterea nominală, Unitatea 2 în data de 12 noiembrie, iar Unitatea 1 pe 14 noiembrie.

În ceea ce priveşte râurile interioare, în prima parte a intervalului, debitele medii zilnice vor fi în general în creştere datorită precipitaţiilor prognozate şi propagării, exceptând râurile din bazinele Bârlad, Prut şi pe cele din Dobrogea unde vor fi relativ staţionare. În partea a doua a intervalului, debitele medii zilnice, vor fi în general, în scădere, exceptând cursurile mijlocii şi inferioare ale râurilor mari din jumătatea de vest a ţării, unde vor fi în creştere datorită propagării.

Potrivit INHGA, în luna noiembrie, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse între 30-50% din mediile multianuale lunare, mai mari (50-80%) pe râurile din bazinele hidrografice Vişeu, Someşul Mare, Prahova, Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, bazinul superior şi mijlociu al Oltului, bazinele superioare ale Buzăului şi Prutului şi pe cursul Siretului şi mai mici (sub 30%) pe râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Barcău, Râmnicu Sărat şi Bârlad.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a precizat joi că România va avea, până la sfârșitul anului, o capacitate de stocare a energiei electrice de 2.000 MW.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!