Acum 33 de ani, la Chișinău avea loc Marea Adunare Națională, la care au participat circa 750 de mii de oameni și în cadrul căreia s-a cerut declararea limbii române ca limbă de stat și trecerea la grafia latină. Pentru a comemora acest eveniment istoric, Primăria Capitalei organizează o suită de manifestații cultural – artistice.

Conform programului, la ora 10:00, vor avea loc depuneri de flori în scuarul „Mihai Eminescu”, precum și pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt”.

De la ora 10:30, în Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” va avea loc deschiderea oficială a programului muzical – literar, cu genericul „Odă Limbii Române. În cadrul evenimentului vor fi decernate diplome premianților tradiționalului concurs municipal „Dictare pentru fiecare”, ediția a VI-a.

Tot aici, chișinăuienii și oaspeții Capitalei vor avea parte de un program inedit cu participarea personalităților notorii din domeniul culturii, reprezentanți ai Uniunii Scriitorilor și artiști consacrați: Teo Chiriac, Arcadie Suceveanu, Vladimir Beșleagă, Ion Hadârcă, Cristi Aldea Teodorovici, Cristina Pintilie, Cristina Scarlat, Viorel Burlacu, Vali Boghian etc.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Evenimentul cultural din Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” va fi încununat de prestația „Orchestrei municipale de muzică populară a Fraților Advahov” și soliștii: Zinaida Julea, Nicolae Glib, Doina Sulac și Fetele din Botoșani.

Totodată, începând cu ora 19:00, pe str. Pietonală „Eugen Doga” se va desfășura spectacolul de muzică și poezie, cu genericul „Suntem în cuvânt și-n toate…”, în cadrul căruia vor evolua Cristofor Aldea Teodorovici Orchestra, Natalia Barbu și Cătălin Josan. Unul dintre scopurile spectacolului este promovarea poeziei autohtone. Astfel, publicul se va delecta cu textele semnate de Ninela Caranfil, Nicolae Jelescu, Ioana Isac, Maria Pilchin și Andrei Sochircă.

#31 august #concert #Literatura #manifestatii #muzica #Ziua Limbii Române

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.