Ministrul Energiei, Victor Parlicov, participă la Forumul Tranziției Verzi 4.0, care se desfășoară în aceste zile în capitala Bulgariei, Sofia. În cadrul panelului, dedicat transformărilor și provocărilor din sectorul energetic, s-a referit, în primul rând, la situația actuală din domeniul energiei termice, subliniind necesitatea decarbonizării acesteia.

„Atunci când vorbim despre tranziția verde, accentul se pune pe promovarea energiei regenerabile. Însă, dacă privim realist modul în care este utilizată energia, dar și structura consumului, de fapt, observăm că în Republica Moldova energia electrică reprezintă o cotă relativ mică din consum. La noi doar 13% îi revin energiei electrice, pe când aproximativ 50% din energie este consumată în sectorul de încălzire. Anume aici trebuie să ne gândim bine și să dezbatem acest subiect prin prisma tranziției verzi. Trebuie să ne concentrăm eforturile asupra decarbonizării încălzirii. Cum putem decarboniza acest sector? Avem 64% din locuințe care folosesc lemnul ca sursă principală de încălzire. Trebuie să găsim o soluție și pentru acești oameni, dar și să ne gândim bine la decarbonizarea în sectorul rezidențial”, a declarat ministrul.

Victor Parlicov a reiterat importanța preocupărilor pentru stocarea energiei, în contextul situației extrem de dificile în care se află Ucraina.

„Dacă învățăm cum să stocăm căldura, putem deveni mai flexibili în ceea ce privește stocarea electricității. Din cauza bombardamentelor neîntrerupte, Ucraina a pierdut cea mai mare parte din capacitățile de generare a energiei electrice. Acest fapt ar putea impulsiona oamenii să părăsească chiar și orașele mari și ar putea genera un nou val de refugiați, oamenii pur și simplu vor pleca dacă nu vor avea energie electrică.”, a spus Victor Parlicov.

În acest sens, ministrul a accentuat necesitatea de a investi în infrastructură energetică, care ar contribui la consolidarea securității energetice, dar și la o funcționalitate mai bună e pieței.

„Am observat că practic toată lumea tinde să devină un exportator de energie verde, pentru că aproape în fiecare țară producția de energie verde este mult mai mare decât capacitatea de consum și aici apare necesitatea de a investi în infrastructură, iar stocarea a devenit o preocupare importantă. În țările care au piețe energetice funcționale stocarea deja intervine chiar și cu tehnologii care nu sunt foarte mature, chiar și cu tehnologii care încă sunt foarte scumpe, dar stocarea devine o prioritate și o oportunitate pentru mediul de afaceri”, a conchis ministrul.

Participanții panelului de discuții au felicitat Republica Moldova cu lansarea oficială a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, fapt ce va deschide noi oportunități în procesul de interconectare energetică și integrare în piața energetică europeană.

Forumul Tranziției Verzi 4.0 este un eveniment internațional major care dezbate prioritățile comune pe agenda europeană a tranziției verzi, dar și promovează posibilitățile noi și inovative pentru protecția mediului.

La Forum au fost invitați peste 170 de speakeri, lideri, formatori de opinie și experți din domeniul energiei și climei din peste 18 țări, care dezbat mai multe subiecte, focusate pe dezvoltarea sustenabilă, inovațiile din economia verde, transformarea energetică, agricultură inteligentă și lupta împotriva schimbărilor climatice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ministerul energiei #soluții #Victor Parlicov

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.