Ploile sezoniere au transportat cantități mari de deșeuri din gropile ilegale de gunoi în râul Drina din Bosnia, unde acestea se acumulează în spatele barierelor unei hidrocentrale din Visegrad.

Utilajele de construcții lucrează non-stop pentru a îndepărta tonele de deșeuri, care includ sticle de plastic, bucăți de lemn, mobilier, butoaie ruginite, electrocasnice și chiar animale moarte. Unele dintre acestea sunt deșeuri medicale, avertizează activistul Dejan Furtula, care locuiește în apropiere și conduce grupul de mediu Eko Centar, citat de Euronews.

„Acesta este un exemplu clar al lipsei de voință politică și al inactivității tuturor instituțiilor relevante. Se întâlnesc an de an și fac promisiuni, dar, după cum putem vedea, aceste scene se repetă”, spune Furtula.

Deșeurile provin nu doar din Bosnia, ci și din Serbia și Muntenegru, prin afluenții râului Drina, iar problema culminează în lunile de iarnă, când râurile umflate le transportă mai eficient în aval. Vara, râurile sunt populare printre iubitorii de natură și plute, însă poluarea rămâne o amenințare pentru ecosistemul local.

Autoritățile celor trei țări s-au angajat să colaboreze pentru remedierea situației, iar o reuniune a miniștrilor mediului a avut loc la fața locului în 2019, însă soluțiile concrete întârzie să apară. Furtula recomandă măsuri precum cartografierea locurilor de depozitare ilegală și instalarea de camere și bariere pentru a preveni acumularea de gunoaie.

Problema ilustrează cum, la decenii după războaiele din fosta Iugoslavie, regiunea rămâne în urmă în privința protecției mediului, în ciuda obiectivului de aderare la Uniunea Europeană. În plus față de poluarea râurilor, orașele din Balcanii de Vest se confruntă cu niveluri ridicate de poluare a aerului, accentuând impactul ecologic și asupra sănătății populației.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Echipele de intervenție continuă lucrările de curățare și monitorizare a râului Drina, iar grupurile de mediu subliniază necesitatea unor măsuri eficiente și coordonate pentru protejarea ecosistemului și prevenirea unor viitoare catastrofe ecologice.

#Balcani #deseuri #poluare

Conducerea țării a transmis mesaje de felicitare cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii. Oficialii au evidențiat dedicarea, curajul și puterea femeilor, apreciind rolul și contribuția acestora în familie, comunitate și în societate.

„Moldova este mai puternică datorită curajului, dedicării și muncii femeilor. Vă urez tuturor sănătate, respect și încredere în propriile forțe”, a scris Maia Sandu într-o postare pe Facebook.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat că femeile merită apreciate în fiecare zi, nu doar pe 8 martie, însă această zi oferă ocazia de a le arăta cu și mai multă căldură cât de importante sunt. Șeful Guvernului a subliniat că respectul pentru femei trebuie să țină cont nu doar de rolurile lor în societate, ci și de realizările pe care le obțin prin talent, muncă și ambiție.

„Responsabilitatea noastră, ca stat, este să construim aceste condiții: o ţară în care fiecare femeie să se simtă respectată, liberă și mândră de ceea ce este și de ceea ce devine. Astăzi spunem din inimă: vă respectăm, vă iubim, vă mulţumim. La mulți ani tuturor femeilor!”, a notat Alexandru Munteanu.

La rândul său, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a afirmat că 8 Martie reprezintă atât drepturile deja câștigate de femei, cât și pe cele care trebuie încă protejate și consolidate.

„Este important ca fiecare fată din Moldova să știe că are dreptul la șanse egale, că poate visa fără limite, iar responsabilitatea noastră, a celor de astăzi, este să construim condițiile în care acest lucru să fie posibil.”

În 1975, declarat Anul Internațional al Femeii, ONU a stabilit oficial 8 martie ca Zi Internațională a Femeii. De atunci, organizația dedică anual această zi unei teme globale, de la egalitatea de gen la combaterea violenței și susținerea independenței economice.