Marele Stat Major al Armatei Naționale va avea propriul drapel de luptă. Un decret în acest sens a fost semnat de președinta Republicii Moldova, comandant Suprem al Forțelor Armate, Maia Sandu, la data de 8 aprilie, curent.

Potrivit decretului prezidențial, acesta de luptă se înregistrează în Armorialul General al țări, fiind instituit în temeiul prevederilor Constituției, legii cu privire la simbolurile publice și legii privind Drapelul de Stat al Republicii Moldova.

Drapelul de luptă al Marelui Stat Major al Armatei Naționale reprezintă o pânză dreptunghiulară (825 x 1650 mm) de mătase, cu două fețe. Pe față, drapelul de luptă reia compoziția feței Drapelului de Stat al Republicii Moldova: tricolor vertical albastru-galben-roșu, purtând în mijlocul câmpului galben imaginea Stemei de Stat a Republicii Moldova.

Deasupra stemei, în semicerc, este înscris strigătul de arme: ,,Pentru patria noastră”, iar dedesubt, în linie dreaptă, legenda: ,,Republica Moldova”, ambele inscripții fiind brodate, cu caractere capitale (h 70 mm), cu fir de aur.

Pe verso, drapelul de luptă reia compoziția versoului Drapelului de Stat al Republicii Moldova. Deasupra stemei, în semicerc, este înscrisă legenda: ,,Marele Stat major al Armatei Naționale”, inscripția fiind brodată cu caractere capitale (h 70 mm), cu fir de aur.

Pe perimetru, pânza drapelului de luptă are franjuri de aur (h 60 mm), exceptând latura de la lance, care este prevăzută cu un manșon de îmbrăcare pe hampă. Pe colțurile batantului sunt prinși câte un ciucure de aur (h 130 mm). Hampa drapelului de luptă (o 40 mm) are lungimea de 2 500 mm și este dotată cu vârf standard pentru hampele drapelelor instituțiilor de stat ale Republicii Moldova.

#decret Maia Sandu #drapel #Ministerul Apararii

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, spune că nemulțumirile instituțiilor publice față de noua lege a salarizării trebuie analizate prin prisma posibilităților bugetare. Declarația vine după ce Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor au cerut revizuirea prevederilor privind remunerarea judecătorilor și procurorilor.

CSM solicită, între altele, majorarea cu 10 clase a poziției de salarizare a judecătorilor, în timp ce CSP susține că observațiile sale au fost preluate doar parțial.

Belous susține că dorința de majorare a salariilor este firească în sectorul public, însă orice creștere trebuie corelată cu resursele disponibile.

„Majoritatea instituțiilor publice doresc un salariu mai mare. (…) Costul legii salarizării este de peste 5 miliarde de lei”, a declarat ministra Finanțelor.

Potrivit lui Belous, autoritățile își doresc salarii mai atractive în sectorul public, inclusiv pentru angajații din sistemul de justiție, însă marja de majorare este limitată de capacitățile bugetului de stat: ”Suntem limitați, trebuie să ne ducem la buget”, a explicat ministra.

Declarațiile vin în contextul în care CSM a criticat formula propusă pentru judecători, considerând că majorările sunt insuficiente, iar CSP a solicitat modificări suplimentare ale proiectului, inclusiv un mecanism de ajustare anuală a salariilor procurorilor.