Lucrările de reabilitare a unui sector cu o lungime de 17,6 km ai drumului național R1 Chișinău – Ungheni – Sculeni, a fost subiectul ședinței desfășurate de reprezentanții ASD cu antreprenorul Evrascon JSC (Azerbaidjan). Mai exact, potrivit informațiilor, segmentul în reparație care traversează orașele Vatra și Strășeni, înregistrează un progres de execuție a lucrărilor de circa 90%.

Totodată, antreprenorul a informat că efectuează în prezent lucrări de așternere a stratului de uzură, construcție a trotuarelor, instalare a parapetului de tip New Jersey, cât și construcție a sistemului de drenaj.

„Reparația sectorului de drum, care este parte a traseului național R1 este finanțată din împrumutul de peste 23 de milioane de euro, alocat Guvernului Republicii Moldova de către Banca Europeană de Investiții. ASD monitorizează permanent derularea contractelor încheiate cu Evrascon și acordă tot suportul necesar pentru implementarea lucrărilor, care se desfășoară cu întârzieri majore”, se arată în nota informativă a instituției.

De menționat că anterior ASD a reziliat contractul de reabilitare a drumului național R33 Hînceşti-Lăpuşna-M1 cu antreprenorul Evrascon JSC, din motiv că acesta nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale.

#antreprenor #ASD #segment de drum #strat de uzura

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.