Uniunea Europeană și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) au donat Republicii Moldova 25 de paturi și 25 de monitoare portabile pentru pacienții din terapie intensivă. Echipamentele medicale în valoare de peste 45 de mii de euro au fost repartizate în 12 spitale raionale, din Fălești, Ocnița, Dondușeni, Ungheni, Cimișlia, Briceni, Drochia, Cantemir, Leova, Nisporeni, Râșcani și Sângerei, precum și Centrul paliativ din Orhei.

„Datorită acestor echipamente, spitalele raionale își vor fortifica capacitățile naționale de gestionare a fluxurilor de pacienți. Persoanele internate vor beneficia de condiții mai bune de tratament, iar medicii și lucrătorii medicali vor avea la dispoziție o varietate mai mare de utilaje”, a spus Ministrul sănătății, Ala Nemerenco, mulțumindu-le donatorilor pentru suportul acordat sistemului de sănătate din Republica Moldova

Miljana Grbic, reprezentanta OMS în Republica Moldova, a menționat că Organizația Mondială a Sănătății va continua să susțină sistemul de sănătate și lucrătorii medicali din țara noastră prin donații, asistență tehnică și instruirea cadrelor medicale.

„Suntem alături de cetățenii și autoritățile Republicii Moldova în combaterea pandemiei de COVID-19 și în gestionarea crizei refugiaților. Împreună, prin solidaritate și cooperare, putem depăși obstacolele”, a remarcat Victoria Neaga, manageră de proiecte în cadrul Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Iurie Osoianu, directorul Spitalului Raional Fălești, unde a avut loc ceremonia de donație, a menționat că echipamentele și dispozitivele recepționate vor ajuta spitalul să gestioneze mai corect și mai rapid fluxul de pacienți.

Donația face parte din Proiectul Uniunii Europene și OMS „EU4Moldova: pentru un sistem de sănătate durabil”, implementat în perioada 2021-2024, ce are drept obiectiv general atenuarea impactului pandemiei COVID-19 în Republica Moldova și fortificarea sistemului național de sănătate pe termen lung. Proiectul are o valoare totală de 5,1 milioane de euro.

Conform statisticii, pe parcursul săptămânii trecute s-au înregistrat 3360 de cazuri noi cu infecția COVID-19, dintr-un total de 24.324 de teste efectuate. Totodată, în perioada 11 – 17 iulie curent, au fost semnalate 8 decese, cauzate de virus.

Marți, 12 iulie, Ministerul Sănătății a anunțat că municipiul Chișinău a intrat în cod portocaliu de COVID-19 după ce a crescut numărul cazurilor de infectare a crescut.

#COVID-19 #donatii #OMS #terapie intensiva #UE

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.