Kastoria este cunoscut drept unul dintre cele mai fermecătoare orașe din Grecia. Situat pe o peninsulă, pe malul lacului alpin Orestiada, Kastoria a fost supranumit „regatul blănurilor”, confecționarea acestor articole vestimentare fiind principala ocupație a localnicilor din cele mai vechi timpuri. Odată cu începerea războiului din Ucraina și aplicarea sancțiunilor împotriva Rusiei, „regatul blănurilor” a ajuns în prag de faliment. Reuters a aflat istoria unuia dintre localnici.

Timp de mai multe decenii, atelierul lui Antonis Disios a vibrat în sunetul mașinilor de cusut, confecționând blănuri pentru cumpărătorii săi înstăriți din Rusia. Afacarea lui s-a închis peste noapte, în martie, drept urmare a sancțiunilor Uniunii Europene, aplicate Rusiei din cauza războiului din Ucraina.

Lui Disios, la fel ca altor sute de companii de blană din orașul Kastoria, i s-a interzis să exporte în Rusia – principala piață pentru industria greacă a blănurilor.

Fără o piață internă, bărbatul a fost nevoit să-și trimită cei 23 de lucrători acasă, iar depozitele sale au rămas pline, cu sute de articole de îmbrăcăminte nevândute.

„Acest oraș trece prin cel mai oribil moment. Suntem disperați.”, a spus Disios, stând în showroom-ul său liniștit.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ținând în mână o haină care, conform spuselor sale ar valora 30 de mii de euro, Antonis Disios a cerut UE să scutească industria de sancțiuni.

„Trebuie să ne elibereze. Sau pot veni să le ia și să le vândă ei înșiși”, a mai adăugat Disios.

Kastoria este ultimul centru de producție a blănurilor din Europa și una dintre puținele țări din UE care încă mai permit creșterea animalelor pentru blană, în ciuda presiunii din partea grupurilor care militează pentru drepturile animalelor.

După ce uriașa industrie a blănurilor din Danemarca a fost distrusă, în urma sacrificării nurcilor infectate cu coronavirus, grupurile pentru drepturile animalelor speră că reducerea pieței ruse va deveni sfârșitul pieței europene a blănurilor.

„În mod tradițional, rușii sunt cei mai mari cumpărători. Evident, războiul a pus capăt acestui fapt, ceea ce este o veste foarte bună”, a declarat Mark Glover, purtătorul de cuvânt al Fur Free Alliance, o coaliție de peste 50 de grupuri, care militează pentru drepturile animalelor.

Stoparea comerțului cu blănuri aduce pierderi considerabile și în alte sectoare din Grecia, unul dintre acestea fiind agricultura. Totuși, această „catastrofă” se resimte cel mai mult în Kastoria, care nu a fost atinsă de criza economică din Grecia doar datorită exporturilor de blănuri.

FOTO: REUTERS/Alexandros Avramidis

#blănuri #Grecia #război Ucraina #sancțiuni asupra Rusiei

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.