Angajații și conducerea Procuraturii Generale și Procuraturii Anticorupție au avut întâlniri cu Daniel Morar, fostul procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și fost judecător la Curtea Constituțională a României. Acesta s-a aflat la Chișinău în perioada 3-5 aprilie.

„Morar a oferit sprijinul și expertiza necesară fortificării Procuraturii Anticorupție, prin expunerea bunelor practici utilizate de DNA. Dânsul a relatat despre modul de funcționare a DNA și provocările instituției de-a lungul timpului”, relatează funcționarii.

În cadrul discuțiilor cu angajații Procuraturii Anticorupție, Morar a oferit soluții pentru a depăși problemele cu care se confruntă instituția, dar și sistemul de justiție. Alături de Ion Munteanu și Veronica Dragalin, acesta a afirmat că este necesară crearea unei instituții similare DNA în Republica Moldova, care „va lupta împotriva corupției și va edifica un sistem de justiție eficient, independent, profesionist, accesibil și responsabil față de societate, care să corespundă standardelor internaționale și europene, să asigure supremația legii și respectarea drepturilor omului și să contribuie la asigurarea încrederii societății în actul de justiție”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dragalin consideră că actuala structură a procuraturii și organelor de drept responsabile de combaterea corupției nu au livrat rezultatele pe care le merită cetățenii. În opinia sa, sunt necesare modificări reale în structură, organizare, oameni și legi pentru a obține rezultate concrete.

„Avem în țara vecină un model pentru așa un sistem care a reușit să contribuie la un drum sigur și irevocabil către Uniunea Europeană pentru România. Acum e momentul să mergem tranșant pe aceeași cale și în Republica Moldova în lupta cu corupția”, a declarat șefa Procuraturii Anticorupție.

#anticorupție #Danie Morar #DNA #Dragalin #Romania

Franța va întări forțele de poliție cu soldați și va organiza o „operațiune de securitate de amploare” în perspectiva noilor proteste anunțate sâmbătă, potrivit unor declarații făcute după ședința guvernului de la Paris, transmite antena3.ro.

„Desfășurarea de sâmbătă va fi masivă”, a promis premierul Sebastien Lecornu, adăugând că prioritatea imediată este restabilirea ordinii. Aceste anunțuri vin după masivele violențe, incendieri și jafuri care au cuprins Parisul, Marsilia, Lyonul și alte mari orașe pe 17 octombrie.

Într-o dezbatere pe alocuri tensionată, ministrul de Interne, Laurent Nunez, a precizat că armata franceză va fi mobilizată alături de poliție. De asemenea, ar urma să fie revizuite tacticile folosite de autorități, după critici conform cărora centrele orașelor au fost lăsate vulnerabile.

Premierul Lecornu a recunoscut existența unor deficiențe în reacția autorităților la violențele din weekend. El a menționat eșecuri la nivelul serviciilor de informații, faptul că dispozitivele polițienești au fost prea statice și controverse legate de concediile planificate ale polițiștilor.

„Regret profund cele întâmplate. Îmi asum partea mea de responsabilitate”, a răspuns ministrul Nunez la aceste reproșuri.

În plus, șeful guvernului francez a dat vina pe forțele de extremă-stânga pentru degenerarea protestelor în acte de criminalitate și le-a transmis participanților că au de ales „între violență și Republică”.

Violențele din Franța amplifică tensiunile înainte de alegerile de anul viitor

Tulburările au șocat Franța și lumea, atât prin amploarea lor, cât și prin incapacitatea aparentă a poliției de a le ține sub control. Haosul din stradă arată cât de mult au crescut tensiunile sociale în perspectiva alegerilor prezidențiale din aprilie, anul viitor.

În prezent, sondajele arată scoruri ridicare ale candidaților de extremă dreapta și de extremă stânga și sugerează o posibilă finală între Jean-Luc Melenchon și Marine Le Pen.

Împreună cu protestele din alte țări europene, precum Italia și Albania, mișcările din Franța au sporit temerile că nemulțumirea populară legată de nivelul de trai riscă să se extindă pe întregul continent.

Calm relativ după bătăi cu poliția, distrugeri și incendieri

În Franța, au fost instituite restricții de circulație punctuale în mai multe zone afectate de tulburări. În centrul Parisului, poliția a evacuat și a asigurat paza în Place de la Republique pe parcursul nopții, în timp ce un elicopter a rămas să survoleze zona. La Lille, în nordul țării – unde interdicția de circulație a vizat doar minorii – forțele de ordine au patrulat prin centrul orașului, verificând identitatea trecătorilor.

Primarul din Marsilia, Benoit Payan, a anunțat că, începând de marți seara, vor fi impuse interdicții de circulație pentru minori în perimetrul zonelor comerciale afectate cel mai grav de revoltele din weekend.

Poliția și Parlamentul fac anchete după tulburări

Parlamentul de la Paris a anunțat că înființează o comisie de anchetă pentru a stabili cauzele tulburărilor, iar autoritățile au mobilizat 200 de anchetatori pentru a-i identifica și depista pe cei implicați în violențele stradale.

Poliția a arestat marți un bărbat suspectat că a provocat un incendiu care a distrus clădirea istorică a primăriei din orașul Limoges. Conform poliției, individul se afla pe o listă de supraveghere a serviciilor de securitate și făcea parte dintr-o grupare de extremă stângă.

Sylvain Maillard, deputat al partidului Renaissance (de centru, fondat de președintele Emmanuel Macron), a declarat pentru Reuters că anumite platforme de internet au devenit „un sistem de tip walkie-talkie pentru participanții la revolte și pentru cei care comit jafuri”.

Studenții cheamă la noi proteste, sâmbătă. Vestele Galbene se reactivează

Principalul sindicat studențesc din Franța, UNEF, a făcut apel la noi proteste pentru ziua de sâmbătă și a promis să mențină presiunea asupra guvernului, sub pretextul deteriorării și subfinanțării sistemului de învățământ din țară.

„Continuăm”, a transmis organizația pe rețelele de socializare.

Separat, grupuri care se identifică drept „Gilets Jaunes” („Vestele Galbene”, mișcarea populistă care a luat ființă în primul mandat al președintelui Macron, n.r.) au făcut apel la acțiuni de protest, pe fondul creșterii costurilor la combustibil.

Reapărută recent, mișcarea „Vestele Galbene” a rămas în mare parte inactivă în ultimii ani, după ce a fost aproape de a pune punct președinției lui Macron în deceniul trecut, generând ample proteste în reacție la creșterea taxelor pe combustibil. La vremea respectivă, blocajele rutiere inițiate de protestatari au continuat luni de zile, până când guvernul a făcut concesii costisitoare, ale căror consecințe se manifestă și în prezent, notează presa internațională.