FOTO Festivalul Industriilor Creative 2023 a adunat peste 2000 creatori și iubitori de artă

Cea de-a patra ediție a Festivalului Industriilor Creative (FIC), organizat de Artcor, s-a încheiat. Evenimentul a adunat o comunitate de peste 30 de speakeri locali și internaționali, 50 de artiști, peste 1000 de profesioniști din design, muzică, film, industria dezvoltatoare de jocuri, fotografie, marketin, iar cei peste 1000 de vizitatori FIC 2023 au apreciat potențialul economic și creativ al țării.

În cadrul celor patru zile au fost desfășurate cca 50 activități atât la Artcor, cât și în spațiile partenerilor: muzee, librării, galerii de artă, agenții de creație, studiouri de fotografie, arhitectură.

Evenimentul este organizat de Centrul Industriilor Creative Artcor, sub egida Președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, cu susținerea Ministerului Culturii, a Proiectului Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie, Agenția de Investiții și Fundația Moldcell.

Festivalul Industriilor Creative 2023 a explorat, prin activitățile desfășurate în cele 4 zile, diverse domenii ale industriei creative: design, artă digitală, tehnologie, film, muzică, jocuri, antreprenoriat creativ, poziționare etc. Participanții au interacționat cu experți internaționali din domeniu, au dezvoltat abilități practice la atelierele interactive și au stabilit relații de parteneriat.

În același timp, vizitatorii au explorat expozițiile și instalațiile creatorilor locali: Expoziția AR din cadrul Programului Artist Program/Muzeele Viitorului creată de artiștii cu rezidență la Artcor; Expoziția lui Constantin Șarcov și Mihai Stamate – Roadsigns of tomorrow; Expoziția Poezie semnată de Ioana Isac.

În fiecare seară pe scena Artcor au fost organizate concerte ale trupelor locale.

Festivalul a început pe 2 iunie, cu prezentările experților locali și explorarea subiectului din acest an – Inteligența Artificială. Profesioniștii din domeniul filmului, muzicii, designului, jurnalismului ș.a. au împărțit cu publicul larg proiecte la care lucrează, unele din ele implicând deja instrumentele AI.

Unul din subiectele de interes prezentate la eveniment a fost producerea soundtrackului filmului ”VARVARA”, lansat în data de 6 iunie și disponibil deja în cinematografe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cel mai mare eveniment din cele 4 zile FIC 2023 a fost International Speakers Conference, care a adunat 8 speakeri internaționali remarcabili, din 5 țări. Experții și-au împărtășit experiențele proprii și viziunile asupra viitorului industriilor creative, au vorbit despre perspectivele tendințelor actuale și viitoare din industria creativă și au inspirat comunitatea pentru noi proiecte. Printre vorbitori au fost street-artistul olandez Frankey, Sho Sato (Japonia), CEO-ul unuia dintre cele mai mari grupuri de jocuri, animație, manga, Marcel Ziul, designer-animator și directorul de creație al agenției State (SUA), Daniel Ionescu, designer la EA Games România.

Cei care nu au avut posibilitatea să fie prezenți la conferința din data de 3 iunie au avut ocazia să îi cunoască pe vorbitori în cadrul workshopurilor gratuite, găzduite de aceștia în ziua de 4 iunie. Astfel, designerii grafici au avut parte de un portfolio review din partea lui Marcel Ziul. Cei pasionați de fotografie au practicat fotografia de altă dată cu Octavian Bâlea, iar cei care dezvoltă un business creativ au avut ocazia să-și îmbunătățească poziționarea pe piață împreună cu Joel Pilger. De asemenea, a fost organizată o sesiune despre Exportul de Muzică, la care au fost invitați experți din România.

Ultima zi, 5 iunie, a fost dedicată politicilor publice și intervențiilor statului în domeniul dezvoltării Industriilor Creative. Au fost discutate subiecte precum crearea fondului de film și sustenabilitatea muzeelor.

Viorica Cerbușca, directoarea Artcor a declarat că acest festival este un produs menit să ofere creatorilor din Republica Moldova motive și condiții de a crea și activa acasă: „Energia manifestată de participanți la Festivalul Industriilor Creative 2023 a fost cu adevărat impresionantă. În prezent, în Republica Moldova, Industria creativă reprezintă ceva mai mult de două mii de companii care angajează peste zece mii de persoane, marea lor majoritate fiind tineri. Scopul nostru este să creăm pentru acești tineri oportunități și să le oferim un viitor aici, acasă. Totodată, doresc să mulțumesc tuturor participanților, partenerilor care au contribuit la succesul festivalului”, a menționat Viorica Cerbușca.

Sergiu Prodan, Ministrul Culturii: „Industriile creative au un rol deosebit, anume prin faptul că reprezintă un Terra Nova. Există vreo industrie care nu implică creativitate? Nu cred. Ca să faci un produs, trebuie să-l creezi, să faci un design. Tot ce înseamnă industrie, înseamnă de fapt creativitate. Acest festival vine să scoată ceața de pe industriile creative, vine să pună în valoare ceea ce aduce domeniul creativ.”

Laura Hruby, Chargé d’affaires, Ambasada Statelor Unite ale Americii la Chișinău: „Este atât de interesant să vedem cum acest eveniment se dezvoltă de-a lungul anilor și devine din ce în ce mai internațional. SUA consideră că artele creative sunt cu adevărat esențiale pentru creșterea economică a țării, ajutând la crearea de locuri de muncă și la stimularea turismului. Statele Unite ale Americii încearcă să sprijine partenerii noștri moldoveni în activitatea importantă pe care o desfășoară, pentru a dezvolta sectorul industriilor creative.”

Festivalul Industriilor Creative 2023 a demonstrat în mod clar că creativitatea este un motor puternic pentru inovație.

Partenerii evenimentului sunt Ministerul Culturii, Agenția de Investiții, Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie, Fundația Moldcell.

#Festivalul Industriilor Creative #creatori #arta

Joi, 23 octombrie curent, la Comrat, a avut loc o întâlnire despre care presa a scris timp de câteva ore doar cu trimitere la „surse proprii”. Președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Dmitri Constantinov, a dezvăluit într-un interviu exclusiv pentru rupor.md detalii despre discuția avută cu șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Moldovei, Alexandru Musteață: cine și ce s-a discutat de fapt, de ce tema bașcanului a devenit un nod juridic și de unde au apărut zvonurile privind „influența lui Șor” asupra deputaților.

Principalul subiect al întrevederii nu a fost vizita șefului serviciilor speciale, ci dacă va fi relansat dialogul politic dintre Chișinău și autonomie.

Potrivit lui Dmitri Constantinov, Șeful SIS nu a anunțat despre vizita sa.

„Au venit fără avertizare. Domnul Musteață s-a interesat de starea de spirit a oamenilor, de ce gândesc deputații după alegeri și, în primul rând, când vor avea loc alegerile pentru Adunarea Populară. A întrebat și despre grupul de lucru care a activat din 2015”, a povestit Constantinov.

Șeful Adunării Populare a Găgăuziei a precizat că este vorba despre un grup de lucru interparlamentar, din care fac parte atât deputați ai Parlamentului Republicii Moldova, cât și aleși ai Adunării Populare, și a făcut trimitere la informațiile publicate pe site-ul oficial al APG.

Tot pe 23 octombrie, pe pagina online a Adunării Populare a fost publicată Dispoziția nr. 14, prin care este aprobată componența reprezentanților Găgăuziei în grupul de lucru pentru asigurarea funcționalității unității teritoriale autonome Găgăuzia.

Conform documentului, în grup au fost incluși membrii permanenți:cNicolae Ormanji (copreședinte), Serghei Zahari, Alexandr Diulgher, Demian Karaseni, Vladimir Cîssa, Nicolae Raia, Ivan Dimitroglo. Iar ca membri supleanți au fost desemnați: Dmitri Manastîrlî și Valeriu Manastîrlî.

Grupul de lucru a fost creat cu scopul de a îmbunătăți colaborarea dintre Parlamentul Republicii Moldova și Adunarea Populară a Găgăuziei, în conformitate cu normele constituționale și legislația privind statutul special al autonomiei, se menționează în comunicatul APG.

Președintele Adunării Populare a declarat că „anterior, activitatea grupului de lucru a fost suspendată, deoarece nu s-a reușit găsirea unui limbaj comun. Acum, după formarea noului Parlament, sperăm că dialogul va fi reluat. Fără dialog, nici Chișinăului, nici Comratului nu le va fi mai bine”, a subliniat Constantinov.

El a comentat și situația politică din regiune. El a menționat că alegerile pentru Adunarea Populară ar putea avea loc nu mai devreme de martie 2026, deoarece decizia privind formarea noii Comisii Electorale Centrale este așteptată pe 26 noiembrie la Curtea Supremă de Justiție.

„Așteptăm hotărârea instanței. Fără alegerea unui nou CEC, organizarea alegerilor este imposibilă. Dacă situația se deblochează, scrutinul ar putea avea loc peste aproximativ trei luni, la începutul lunii martie”, a declarat el.

În ceea ce privește Comitetul Executiv, rămas fără bașcan, președintele Adunării Populare a explicat că „potrivit legii, atribuțiile sunt exercitate automat de prim-adjunct. După 60 de zile de absență a bașcanului, suntem obligați să solicităm confirmarea oficială a statutului său. Doar după o decizie a Curții de Apel se poate vorbi despre organizarea unor noi alegeri pentru funcția de bașcan”, a precizat el.

Întrebat de rupor.md dacă în cadrul întâlnirii cu reprezentanții SIS s-a discutat despre posibile legături ale deputaților Adunării Populare cu Ilan Șor și despre situația postului public de televiziune GRT, Dmitri Constantinov a declarat că nu s-a discutat pe această temă.

„Acest subiect nu a fost abordat. Nu avem contacte cu domnul Șor. Subiectul GRT a fost menționat doar în treacăt. Mi s-a spus: uitați-vă, sunteți fondatorul GRT, acolo sunt multe amenzi și nici nu observați că se cheltuiesc bani publici. Le-am explicat că am primit recent o scrisoare de la Consiliul Audiovizualului și am transmis-o, conform legii, comisiei competente. Când se va clarifica situația, vinovații vor fi sancționați. Eu sunt pentru ca cei vinovați să răspundă.”

Constantinov și-a exprimat speranța că dialogul cu autoritățile centrale ale Republicii Moldova va fi reluat prin intermediul grupului de lucru și al noului Parlament, în care sunt reprezentați și deputați găgăuzi.