Mariupolul ar putea avea alt nume. Potrivit publicației ucrainene Babel, autoritățile de ocupație vor să redenumească orașul în Jdanov – în cinstea ideologului epocii sovietice. Funcționarul născut la Mariupol a inițiat procesul de răzbunare împotriva intelectualității ucrainene.

Andrei Jdanov juca rolul de legătură între Stalin și scriitorii epocii, cărora li se interzicea să scrie în afara „normelor”. Cei care nu respectau aceste reguli, erau considerați dușmani ai poporului și pedepsiți cu închisoarea sau chiar cu moartea.

Ultimii apărători ucraineni au părăsit uzina Azovstal din Mariupol la mijlocul lunii mai. Potrivit jurnaliștilor ucraineni, după ce au preluat controlul orașului, noile „autorități” s-au ocupat în primul rând de revopsirea indicatorului de la intrarea în localitate în culorile tricolorului rus.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În ultima perioadă, s-a înregistrat un aflux de politicieni ruși, care vin să se fotografieze în Mariupol. Aici a ajuns recent și jurnalistul Vladimir Soloviov, propagandistul favorit al lui Vladimir Putin, ca să le povestească rușilor despre orașul „eliberat de naziști”.

Mariupolul s-a aflat în asediu mai multe luni, până când trupele ruse au preluat controlul asupra orașului. Anterior, oficialii ucraineni anunțau că orașul nu are acces la energie, linii de comunicații, apeduct și canalizare, iar din cauza cadavrelor care se descompun pe străzi, localitatea se afla în pragul epidemiilor.

FOTO: Profidemia Images

#Azovstal #invazia rusă #Mariupol #război Ucraina #Uniunea Sovietica

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.