Imagini neobișnuite pentru această perioadă a anului în Alpi, unde nu este zăpadă aproape deloc, iar din cauza vremii neobișnuit de calde iarba verde acoperă munții.

Lipsa zăpezii pe vârfurile munților le-a creat probleme operatorilor de pârtii de schi și admiratorilor peisajului de iarnă alpin.

Imaginile surprinse în Innsbruck în Austria, Villars-Sur-Ollon și Crans-Montana în Elveția și Lenggries din Germania arată munții acoperiți de iarbă verde și fără zăpadă. Absența aproape totală a zăpezii provoacă îngrijorări cu privire la impactul schimbărilor climatice asupra evoluției temperaturilor anormale acestei perioade.

Din Franța până în Polonia, multe zone ale Europei se bucură în prezent de vreme mai degrabă pentru tricou decât pentru geacă. În Polonia s-au atins maxime zilnice de două cifre, în ultimele zile fiind mai mult de 10 grade Celsius.

MeteoSuisse, serviciul de meteorologie din Elveția, a înregistrat unele dintre cele mai calde temperaturi din toate timpurile în această perioadă a anului.

O stație meteo din Delemont, la granița cu Franța, a atins deja o temperatură medie zilnică record de 18,1 grade Celsius în prima zi a anului.

„Această trecere spre noul an aproape că te face să uiți că ești în mijlocul iernii”, au scris meteorologii elvețieni pe blogul serviciului meteo.

Începutul anului 2023 marchează o continuare a trendului meteo înregistrat anul trecut. 2022 a fost cel mai fierbinte înregistrat atât în Elveția, cât și în Franța, Organizația Meteorologică Mondială a Națiunilor Unite afirmând că ultimii opt ani au fost cei mai călduroși înregistrați vreodată, temperatura globală a anului anterior urmând să fie făcută publică la mijlocul lunii ianuarie.

Potrivit meteorologilor francezi, în sudul și nordul Alpilor, a nins pe versanți la peste 2.200 de metri, dar zăpada lipsește aproape total la altitudini mai joase din nordul Alpilor și de-a lungul Pirineilor.

Oamenii de știință spun că temperaturile anormal de ridicate sunt cauzate de schimbările climatice provocate de acțiunile umane și că evenimentele meteorologice extreme vor deveni mai frecvente, mai intense și mai lungi, cu excepția cazului în care guvernele și oamenii își reduc drastic emisiile de carbon.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alpi #munti #zapada

Premierul Vasile Tofan a vizitat Aeroportul Chișinău pentru a vedea direct cum face față infrastructura traficului din orele de vârf.

„Astăzi am mers la Aeroportul Chișinău pentru a vedea direct cum face față traficului din orele de vârf”, a scris Tofan.

Doar între orele 5:00 și 7:00 dimineața au fost înregistrate 16 zboruri, iar în aceste ore aeroportul funcționează la limita capacității. Traficul s-a dublat în doar doi ani, iar anul acesta va fi depășit pragul de 7 milioane de pasageri, într-un aeroport construit pentru aproximativ jumătate din acest volum.

Tofan a cerut câteva soluții care pot fi aplicate rapid: mai multe locuri de așteptare, puncte mobile de cafea și mâncare pentru reducerea cozilor, precum și resurse suplimentare pe liniile de control în orele de vârf.

Premierul a solicitat și ca produsele moldovenești, vinuri, dulciuri și alte produse locale, să fie aduse în zona comercială centrală, acolo unde trece cel mai mare flux de pasageri.

„Nu e normal ca vinurile noastre să stea în spatele sălii, iar whisky-ul de import să ocupe zona cu cel mai mare trafic. Aeroportul este și una dintre primele vitrine ale țării noastre”, a spus el.

Toate aceste măsuri ajută, dar nu rezolvă problema de fond: aeroportul este prea mic pentru traficul pe care îl are astăzi. Din acest motiv, potrivit lui Tofan, reconstrucția și extinderea terminalului actual trebuie să înceapă cel târziu în octombrie, având în vedere că procedura de achiziție a fost deja întârziată de contestații.

„Avem nevoie de un aeroport mai mare și mai modern – ca să valorificăm mai bine creșterea traficului, dar și, pur și simplu, ca să tratăm pasagerii cu respect și să le oferim condiții normale”, a conchis Tofan.