De mai bine de 26 de ani, preotul Cristian Masaric slujește comunitatea surzilor orădeni. Cu o răbdare și o înțelegere rar întâlnite, părintele Cristian a învățat să comunice cu credincioșii săi prin limbajul semnelor, adaptându-și slujba la nevoile unice ale comunității. Observând că surzii sunt mai agitați, curioși și ușor suspicioși, a învățat să le explice cu răbdare și cu sinceritate, deschizându-le inimile și câștigându-le prietenia.

În capela improvizată din sala de ședințe a Protopopiatului Ortodox al Oradiei, atmosfera este diferită. Liturghia nu este acompaniată de clopote sau toacă, ci de un limbaj al semnelor, precis și plin de semnificație. Părintele Cristian, cu o blândețe inconfundabilă, „traduce” gesturile sale pentru credincioșii care pot auzi sau măcar citi pe buze, răspunzând la rugăciunile lor cu un „Dumnezeu să vă ajute”. Sala îi răspunde entuziast, cu un foșnet iscat de zecile de mâini care își fac semnul crucii. O credință simplă și tare, fără pricesne și înflorituri. Ca viața unui surd, relatează Bihoreanul.

Cristian Masaric, un orădean cu o combinație neobișnuită de studii în teologie și psihologie, posedă o abilitate fascinantă: „citește” oamenii. Observând gesturile, cuvintele și chiar tăcerile lor, el decriptează mesajele subtile ale comportamentului uman. Experiența sa bogată, ce include voluntariatul cu copiii surdo-muți, predarea religiei și consilierea alcoolicilor, l-a pregătit pentru o carieră extrem de variată.

„Limbajul semnelor este limitat la lucruri concrete. Nu poți exprima lucruri abstracte. În timpul predicii încerc să țin lucrurile cât mai simple. Dacă credincioșii nu au înțeles un cuvânt sau o expresie, mă opresc. Le explic de câte ori e nevoie. Nu am făcut nimic dacă oamenii pleacă de la slujbă nelămuriți”, zice preotul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

„Biserica surzilor” a funcționat inițial în beciul unei clădiri, apoi în mica sală de sport a Clubului Surdo-Muților din Oradea, iar de circa 10 ani este găzduită în sala de ședințe a Protopopiatului Ortodox.

Liturghia pentru surzi începe în fiecare duminică în jurul orei 10.30 și se termină într-o oră și jumătate. Slujba a fost simplificată. Preotul a eliminat repetițiile, care doar ar încurca credincioșii, precum și cântările, pe care, oricum, doar unii le-ar auzi.

#biserica #Cristian Masaric #limbajul semnelor

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.