În Republica Moldova va fi implementat proiectul ”Spectacole pentru democrație care inspiră și implică”. Scopul principal al proiectului este impulsionarea implicării civice a cetățenilor din Sudul Republicii Moldova după modelul democrațiilor europene.

În cadrul acestuia, au fost constituite deja comitete cetățenești de participare în șase localități din raioanele Cahul, Cantemir și Leova și anume în comunele Zîrnești și Gotești, satele Filipeni și Văleni, orașele Cantemir și Leova. Scopul acestora este de a stimula participarea activă a cetățenilor în procesul decizional local, promovând astfel transparența și responsabilitatea autorităților publice locale.

Un obiectiv important al proiectului este abilitarea membrilor comitetelor în cadrul atelierelor de instruire în domenii cheie pentru a le fortifica cunoștințele despre drepturile civice pe care le au și cum le pot aplica în practică.

Prima rundă de traininguri, care s-a încheiat pe 17 iulie curent, a fost dedicată instruirii privind implicarea activă în procesele decizionale locale. Urmează să fie organizate încă două runde de traininguri care vor dezvolta abilitățile membrilor comitetelor privind procesele de elaborare și monitorizare a bugetului public local, implementarea mecanismului de bugetare participativă, asigurarea transparenței decizionale și consultarea publică la nivel local.

După încheierea instruirilor, comitetele își vor începe activitatea propriu-zisă prin organizarea lunară a ședințelor de lucru unde vor fi discutate probleme de importanță majoră pentru comunitățile locale și în cadrul cărora membrii CCP vor veni cu soluții, recomandări și propuneri pentru rezolvarea acestora, adresate autorităților publice locale.

Proiectul se va încheia cu prezentarea unui spectacol social în șapte localități din Regiunea de Sud a Republicii Moldova. Spectacolul va fi montat de talentata regizoare Luminița Țîcu care va aduce în prim plan importanța implicării civice a cetățenilor în guvernanța locală, oferind astfel o platformă de exprimare artistică și educativă despre valorile democrației participative în spiritul valorilor europene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material informativ este realizat în cadrul proiectului ”Spectacole pentru democrație care inspiră și implică” implementat de Asociația ECOU cu suportul generos din partea poporului american prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.