Cel puțin 40 de oameni au murit miercuri, 29 ianuarie curent, într-o busculadă produsă la Kumbh Mela, în India. Sute de milioane de indieni participă la cea mai mare adunare umană de pe planetă. Milioane de credincioşi s-au reunit pentru a se îmbăia în apele unor râuri sacre în cea mai importantă zi dintre cele şase ale acestui festival hindus, transmite stirileprotv.ro.

Potrivit autorităţilor locale, cel puţin 30 de persoane şi-au pierdut viaţa şi alte 60 au fost rănite în busculada produsă înaintea zorilor. Trei surse din poliţie şi un martor citat de Reuters au spus că bilanţul este de 40 de morţi.

Martorul Reuters a numărat 39 de trupuri în interiorul morgii spitalului local. Una dintre cele trei surse din poliţie şi un al patrulea ofiţer au declarat că toţi cei 39 de oameni decedaţi au fost victime ale busculadei. Toate cele trei surse din poliţie au adăugat că aproape 40 de trupuri au fost aduse la morgă.

Trupuri neînsufleţite erau în continuare aduse la spitalul local din Moti Lal Nehru la mai mult de 12 ore după tragedia produsă în timpul Kumbh Mela, considerat cea mai mare adunare umană de pe planeta noastră.

„Alte trupuri sunt pe drum. Avem aproape 40 de cadavre aici. Le scoatem afară şi le predăm familiilor unul câte unul”, a spus una din surse.

„Toată lumea a început să împingă, să tragă, să se urce unii peste alții”

Ofiţerul de poliţie Vaibhav Krishna le-a spus reporterilor că 90 de persoane au fost transportate la spital după busculadă, dintre care 30 au murit, iar restul primesc îngrijiri.

Rude îndurerate stăteau la coadă pentru a identifica persoanele moarte în busculada care s-a petrecut atunci când mulţimile de oameni s-au precipitat spre confluenţa a trei râuri, un loc în care scufundarea în apă este considerată sacră.

Unii martori au povestit că s-a produs o îmbrânceală uriaşă din cauza căreia credincioşii s-au prăbuşit unii peste ceilalţi, în timp ce alţii au spus că, din cauza închiderii drumurilor către apă, mulţimea s-a oprit brusc, iar oamenii s-au prăbuşit din cauza sufocării.

„A fost agitaţie, toată lumea a început să împingă, să tragă, să se urce unii peste alţii. Mama mea s-a prăbuşit… apoi cumnata mea. Oamenii le-au călcat în picioare”, a povestit Jagwanti Devi, în vârstă de 40 de ani, în timp ce se afla într-o ambulanţă alături de trupurile rudelor.

Saroja, care a venit la festival din oraşul sudic Belagavi şi care şi-a spus doar prenumele, a acuzat poliţia pentru moartea a patru membri ai familiei ei.

„Poliţia nu a organizat lucrurile cum trebuie. Ei sunt responsabili pentru ceea ce s-a întâmplat”, a spus ea.

Guvernul local a apreciat însă eforturile poliţiei şi a considerat că „răspunsul rapid şi eficient al poliţiei…. a prevenit o potenţială tragedie”.

„Poliţia a acţionat rapid pentru a restabili ordinea şi a asigura siguranţa pelerinilor, minimizând semnificativ impactul acestei situaţii”, se spune în primul comunicat oficial al autorităţilor referitor la busculadă.

Potrivit unui oficial de la spitalul SRN din Prayagraj, unde au fost transportaţi o parte din răniţi, cei care au murit fie au suferit infarcte, fie aveau comorbidităţi cum ar fi diabetul.

Peste 200 de milioane de oameni au participat până acum la festival

„Au venit oameni cu fracturi, oase rupte… Unii s-au prăbuşit pe loc şi au fost aduşi decedaţi”, a spus oficialul indian, care nu a dorit să-şi dezvăluie numele.

Prim-ministrul Narendra Modi a transmis condoleanţe „credincioşilor care au pierdut persoane apropiate”, fără să specifice însă numărul deceselor.

Yogi Adityanath, ministru-şef al Uttar Pradesh, statul în care se află oraşul Prayagraj, a declarat că busculada s-a declanşat atunci când unii dintre credincioşi au încercat să sară peste baricadele instalate pentru a gestiona mulţimea.

La faţa locului, după busculadă, erau oameni care stăteau pe sol plângând, în timp ce alţii păşeau peste lucrurile lăsate în urmă de persoanele care au încercat să scape din mulţime.

Organizatorii se aşteaptă ca acest festival hindus să atragă circa 400 de milioane de persoane în total, potrivit oficialilor, un număr mult mai mare în comparaţie cu pelerinajul Haj din Arabia Saudită, la care anul trecut au participat 1,8 milioane de persoane.

Până marţi, aproape 200 de milioane de persoane participaseră deja la festival de la începutul evenimentului, în urmă cu două săptămâni, potrivit oficialilor indieni, care au adăugat că mai mult de 57 de milioane de oameni au luat parte la baia sacră până miercuri la ora locală 16:00 (10:30 GMT).

Credincioşii hinduşi cred că scufundarea în apă la confluenţa a trei râuri – Gange, Yamuna şi legendarul, invizibilul Saraswati – îi absolvă pe oameni de păcate şi, în timpul Kumbh Mela, aduce de asemenea salvarea de ciclul vieţii şi al morţii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#busculada #India #milioane #morți #ritual

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.