Pe măsură ce Republica Moldova se apropie de Uniunea Europeană, schimbările devin tot mai vizibile și în universitățile din țară. Condițiile de studiu se modernizează, laboratoarele sunt dotate cu echipamente performante, iar studenții au tot mai multe oportunități de a învăța prin practică. La Universitatea de Stat din Moldova, diferența dintre trecut și prezent se vede cel mai bine chiar în sălile de curs.

Acum mai bine de 10 ani, studenții Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării aveau posibilități mai limitate de a exersa meseria în condiții reale, scrie zugo.md. Astăzi, lucrurile stau altfel: sălile de curs au fost transformate în laboratoare media, unde studenții pot exersa realizarea buletinelor de știri, pot produce podcasturi și își pot crea propriile materiale jurnalistice.

„Sălile de curs arată astăzi ca o redacție veritabilă”

O bună parte dintre dotări au fost realizate cu sprijinul financiar al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.

„Astăzi, sălile Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării arată exact ca o redacție veritabilă. Avem laboratoare dotate cu echipamente de ultimă oră, necesare pentru îndeplinirea sarcinilor pentru acasă și nu doar. Avem sală de podcast, sală de înregistrări audio și laborator de televiziune, unde studenții noștri fac interviuri și emisiuni cu invitați. Orele practice devin astfel mult mai apropiate de realitatea unei redacții, tinerii având posibilitatea să parcurgă toate etapele muncii jurnalistice”, spune Vitalie Guțu, doctorand și lector universitar la USM.

O bună parte dintre investițiile realizate în universitate sunt direcționate spre achiziționarea echipamentelor performante, astfel încât viitorii specialiști să învețe să lucreze cu tehnologii pe care le vor întâlni și în activitatea profesională.

Noi tehnologii pentru analiza calității apei

La Facultatea de Chimie a USM, una dintre cele mai recente investiții a fost făcută în laboratorul pentru analiza calității apei, dotat cu mai multe echipamente moderne. Deși, privit separat, unul dintre aparate poate părea modest, acesta face parte dintr-o investiție mai amplă, realizată în cadrul proiectului DIGISKILLS, în valoare de aproximativ 88 de mii de euro, precizează Elena Bunduchi.

„Printre cele mai recente achiziții ale laboratorului se numără un spectrofotometru portabil, care permite efectuarea analizelor nu doar în laborator, ci și direct pe teren. Datorită acestor echipamente, studenții înțeleg mai bine nivelul de poluare a apei. Pe lângă spectrofotometrul portabil, laboratorul a fost dotat și cu un pH-metru digital, care măsoară pH-ul apei. Totodată, urmează să ajungă o sondă specială pentru prelevarea și evaluarea inițială a probelor de apă”, explică Elena Bunduchi, șefa Departamentului Chimie Industrială și Ecologică al USM.

Peste 400 de mii de euro pentru laboratoare și cercetare

Dacă la Facultatea de Chimie noile echipamente permit analiza calității apei, la Facultatea de Biologie și Geoștiințe investițiile au deschis noi posibilități pentru cercetare. Decanul facultății spune că unul dintre cele mai mari proiecte de modernizare valorează peste 400 de mii de euro. Finanțările au fost acordate prin proiecte susținute de Banca Mondială și de Guvernul României.

„Activez în învățământul universitar de 34 de ani și pot să vă spun că nu am cunoscut o finanțare atât de mare decât în ultimii doi-trei ani. În privința dotărilor, doar la facultatea noastră, în acești ani, finanțările au depășit 10 milioane de lei. Desigur, am avut și proiecte mari. De exemplu, cel de peste 400.000 de euro, dintre care 80% au mers pentru echipamente și dotări, astfel încât ne-am ales cu două laboratoare noi, performante, reabilitate integral”, menționează Vitalie Sochircă, decanul Facultății de Biologie și Geoștiințe.

Foto: Demonstrație practică în cadrul unui atelier GEOBIOLAB. Foto: ZUGO

O bună parte dintre aceste schimbări au fost posibile și datorită unui proiect finanțat de Guvernul României, prin Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, care a oferit sprijin pentru modernizarea și dotarea laboratoarelor facultății.

Mobilitățile academice aduc experiențe noi

Investițiile în Universitatea de Stat din Moldova nu înseamnă doar calculatoare, table interactive și mobilier nou, ci și transformarea modului în care se face educația, prin deschiderea către experiențe și perspective internaționale, spune rectora USM, Otilia Dandara.

„O direcție foarte importantă, care aduce plusvaloare universității, este reprezentată de mobilitățile academice. Avem parteneriate cu peste 150 de universități din întreaga lume, dar, evident, cele mai multe sunt cu universități din Uniunea Europeană. Asta înseamnă conexiune cu mediile universitare din afară, preluarea unor noi viziuni, formare profesională și valori europene comune”, explică Otilia Dandara.

Peste 500 de milioane de lei pentru modernizarea universităților

Modernizarea universităților nu înseamnă doar condiții mai bune de studiu, ci și crearea unor oportunități care să-i convingă pe tineri să-și construiască viitorul acasă. Autoritățile spun că efectele acestor schimbări se văd și prin creșterea numărului de tineri care aleg să-și facă studiile în Republica Moldova.

„În acești patru ani au fost investiți peste 500 de milioane de lei în modernizarea universităților, în laboratoare, în săli de curs și în cămine. Sunt resurse care au venit atât din Uniunea Europeană, cât și de la ceilalți parteneri ai noștri. Dacă, în urmă cu 10 ani, opțiunea de bază pentru cei mai buni tineri era să meargă neapărat la studii în Uniunea Europeană, cred că ne apropiem, încet-încet, de momentul în care opțiunea de bază va fi să rămână aici, în Republica Moldova, pentru că ceea ce putem oferi este comparabil cu oferta țărilor din regiune și va deveni tot mai comparabil cu cea a multor țări europene”, afirmă ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.

#facultatea chimie #Facultatea de Jurnalism #modernizare #săli de curs #USM

Guvernul bulgar va declara data de 11 noiembrie zi de doliu naţional pentru cele 12 persoane care şi-au pierdut viaţa în accidentele rutiere în lanţ petrecute marţi pe autostrada Trakia, a anunţat prim-ministrul Rumen Radev, în timp ce autorităţile au raportat 51 de răniţi şi peste 70 de autoturisme şi camioane implicate în aceste caramboluri, relatează Novinite.com.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care se afla marţi în vizită în Bulgaria, a declarat că îşi va scurta vizita. „Aş dori să-mi exprim cele mai sincere condoleanţe şi să aduc un omagiu echipelor de salvare”, a spus Ursula von der Leyen într-o conferinţă de presă comună cu premierul Rumen Radev, transmite News.ro.

Acesta din urmă a descris accidentul ca fiind o „tragedie” şi a afirmat că a mobilizat aeronave pentru evacuarea răniţilor şi că intenţionează să viziteze locul accidentului, unde, iniţial, oamenii au rămas blocaţi în vehiculele lor.

Accidentul a avut loc pe autostrada A1, în apropierea oraşului Iambol (estul Bulgariei), în condiţii de ceaţă densă. Autostrada, numită şi Trakia, leagă capitala Sofia de oraşul Burgas din estul ţării.

Poliţia, pompierii şi echipajele de ambulanţă s-au deplasat de urgenţă la locul accidentului. Imaginile difuzate de mass-media locale arătau maşini şi camioane îngrămădite pe toate cele şase benzi ale autostrăzii, multe dintre ele zdrobite, răsturnate sau ieşite de pe carosabil.

Într-o conferinţă de presă organizată la locul accidentului, secretarul general al Ministerului de Interne, Liubomir Nikolov, a declarat că ceaţa a fost probabil cauza accidentului, care a început cu o coliziune între un autobuz şi un camion la aproximativ 75 de kilometri vest de Burgas.

Prima coliziune a avut loc pe sensul de circulaţie spre Burgas, după ce un camion a blocat calea unui autobuz de pasageri. Ulterior, a fost implicat un alt camion care transporta cereale, urmat de un autoturism care a lovit din spate camionul respectiv. Toate victimele se deplasau în direcţia Burgas.

La scurt timp după aceea, a avut loc o a doua coliziune în lanţ pe sensul opus, în direcţia Sofia. Ministrul de interne Ivan Demerdjiev a sugerat că încetinirea traficului, pe măsură ce şoferii încercau să vadă ce se întâmplă pe cealaltă parte a autostrăzii, ar fi putut contribui la producerea celui de-al doilea accident. O altă declaraţie a Ministerului de Interne a precizat că anchetatorii consideră că unii şoferi ar fi putut fi distraşi de primul accident.

Unsprezece persoane au murit la faţa locului, iar o altă persoană a decedat la spital, a declarat reporterilor ministrul sănătăţii, Katia Ivkova.

Alte 50 de persoane rănite, între care un român, au fost transportate la spital.

Premierul Radev a descris dezastrul de lângă Zimniţa drept „o zi neagră pentru întreaga Bulgarie” şi a declarat că va vizita spitalele din Burgas, Sliven şi Iambol împreună cu ministrul sănătăţii, Katia Ivkova. El şi-a exprimat condoleanţele faţă de familiile şi prietenii celor decedaţi şi a mulţumit echipelor de intervenţie şi cetăţenilor care au acordat ajutor la faţa locului, în ciuda condiţiilor meteorologice extrem de dificile şi a vizibilităţii foarte reduse.

El a precizat că autorităţile au luat toate măsurile necesare pentru transportul răniţilor şi acordarea de îngrijiri medicale.

A fost organizat un pod aerian, cu un avion al guvernului la Aeroportul din Burgas şi două avioane militare de transport de tip Spartan staţionate la Baza Aeriană Bezmer, gata de intervenţie în caz de nevoie.

Ministrul sănătăţii, Katia Ivkova, a declarat că 51 de pacienţi au fost transportaţi la spitale din cele trei oraşe: 33 în Sliven, 11 în Iambol şi şapte în Burgas. Treisprezece dintre aceştia au suferit leziuni grave. Un pacient cu traumatisme multiple era supus unei intervenţii chirurgicale majore la un spital din Burgas, dar medicii considerau că şansele sale de supravieţuire erau bune.

Ivkova a precizat că spitalele din oraşele afectate nu au solicitat transferul niciunui pacient la Sofia, deşi unităţile medicale din capitală fuseseră puse în stare de alertă. Spitalele din Plovdiv, Stara Zagora şi Haskovo erau, de asemenea, pregătite să primească răniţi.