Poliția de Frontieră a beneficiat de noi echipamente moderne din partea partenerilor de dezvoltare, destinate pentru fortificarea capacităților de a răspunde la provocările atestate la frontiera de stat. Mai exact, OIM cu suportul financiar al Guvernului SUA a donat Poliției de Frontieră un lot de 21 de cititoare mobile de documente.

Potrivit responsabililor, echipamentul vine să asigure implementarea conceptului punctelor mobile de control la traversarea frontierei de stat. Acest echipament va spori capacitățile și flexibilitatea Poliției de Frontieră în gestionarea mai eficientă a unor potențiale influxuri de refugiați.

În cadrul întrunirii cu Directorul Programului Statelor Unite pentru admiterea refugiaților Bartlett E. Lawrence și pe șeful Misiunii Organizației Internationale pentru Migrație Lars Lonnback, precum și pe Ministrul pentru Refugiați al Marii Britanii, E.S. Richard Harrington, șeful Poliției de Frontieră Rosian Vasiloi, a informat patenerii de dezvoltare cu privire la situația curentă la frontiera de stat, acțiunile întreprinse în contextul gestionării crizei refugiaților ca urmare a războiului din Ucraina, dar și măsurile de contingență pregătite pentru gestionarea unui potențial flux mărit de refugiați, iclusiv riscurile și amenințările care încep să se contureze la frontiera de stat a Republicii Moldova.

Partenerii de dezvoltare au apreciat înalt răspunsul autorităților naționale la situația de criză din regiune, remarcând succesul în asigurarea, atât a aspectelor umanitare, cât și a celor de securitate.

De asemenea, Marea Britanie a transmis Poliției de Frontieră patru scanere X-ray portabile care vor înlesni capacitățile în depistarea armamentului, munițiilor, drogurilor și altor obiecte de contrabandă. Totodată, în scopul pregătirii polițiștilor de frontieră în gestionarea eficietă a scanerelor X-Ray, reprezentanții Marii Britanii au desfășurat un curs de instruire chiar în PTF Palanca.

În context, Rosian Vasiloi a mulțumit partenerilor pentru suportul acordat și a accentuat că doar împreună suntem capabili să gestionăm situația de ciză din regiune, precum și efectele negative pe termen lung cauzate de agresiunea armată din Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#echipamente de control #Politia de frontiera #Rosian Vasiloi #scanere

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.