La Institutul de Medicină Urgentă (IMU) a fost inaugurat astăzi, 16 ianuarie, un bloc operator cu 15 săli de operații. Reconstrucția și dotarea blocului operator au costat peste 177 de milioane de lei.

„În premieră, în Republica Moldova, sălile chirurgicale sunt integrate cu departamentele de anestezie și terapie intensivă și cel de imagistică. Aceasta va permite monitorizarea continuă a funcțiilor vitale ale pacienților în perioadele intra și postoperatorii și vizualizarea informaţiilor de la diverse sisteme de investigare (angiografie, rezonanță magnetică, tomografie computerizată, endoscopie) nemijlocit în compartimentul steril al sălii. În 24 de ore, într-o sală de operație vor fi efectuate în medie câte 5-6 intervenții chirurgicale”, se arată în comunicatul emis de IMU.

Blocul operator a fost dotat cu mese chirurgicale specializate, cu multiple posibilităţi de adaptare poziţională a pacienților (chirurgie generală, chirurgie vertebrală, traumatologie și ortopedie, neurochirurgie, chirurgie oro-maxilo-facială, oftalmologie, urologie, ginecologie, chirurgie toracică, chirurgie endovasculară). Sălile de operații și preoperatorii au fost și ele echipate cu mașini moderne de anestezie, monitoare cardio-pulmonare, pandante anesteziologice, dulapuri din oțel inoxidabil pentru instrumentar și consumabile, mese pentru instrumente chirurgicale, cărucioare pentru aparataj și anesteziologice.

De asemenea, clădirea a fost echipată cu trei sisteme de ventilare speciale, care permit asigurarea sălilor de operaţii cu flux de aer laminar, steril, iar saloanelor din Secția de anestezie și terapie intensivă cu aer proaspăt.

„Cele 15 săli chirurgicale dispun de două surse autonome de alimentare cu energie electrică şi reţele proprii de alimentare cu gaze medicale, asigurând condiţii de maximă securitate pentru pacienți. În sălile de operații, medicii chirurgi și anesteziologi dispun de echipament medical de ultimă generație: aparate moderne de anestezie, RXTV cu memorie pentru intervenții sub control radiologic, truse de instrumente pentru intervenții chirurgicale laparascopice în sfera chirurgiei generale, traumatologiei, ortopediei și neurochirurgiei, microscoape chirurgicale pentru intervențiile oftalmologice, neurologice sau de chirurgie plastică, etc”, transmite instituția.

Institutul de Medicină Urgentă menționează că infrastructura clădirii modernizate oferă condiții excelente pentru tratamentul chirurgical al pacienților. În acest bloc au fost instalate și 12 paturi pentru trezirea pacienților.

„Noile concepte de tratament, bazate pe proceduri chirurgicale minim invazive, permit ca intervențiile să fie realizate fără durere, fără imobilizare şi recidive, asigurându-se recuperarea mai rapidă a pacienţilor în condiţii de maximă siguranţă. Menționăm că reconstrucția blocului operator va contribui la soluționarea urgențelor medico-chirurgicale în condiții mai sigure, majorarea numărului de intervenții chirurgicale, de la 31 de mii în anul 2024 la 35 de mii în 2027, micșorarea incidenței bolilor nosocomiale, inclusiv a infecțiilor plăgilor operatorii, infecțiilor urinare, infecțiilor de cateter și a pneumoniilor pentru pacienții intubați”, mai comunică IMU.

Potrivit specialiștilor, până la 20% dintre intervențiile chirurgicale urmează să fie executate în regim de chirurgie de o zi. Progresele remarcabile în tehnologiile chirurgicale și anestezie, în special în chirurgia endoscopică, și angiointervențională permit efectuarea unui spectru larg de intervenții în regim de zi fără a fi nevoie de spitalizarea pacienților.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bloc operator modern #Institutul de Medicină Urgentă #săli chirurgicale

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.