Memorandum-ul de cooperare și schimb reciproc de informații cu privire la identificarea amprentelor digitale în scopuri de justiție penală și pentru lupta împotriva terorismului, a fost semnat vineri, 5 august la Chișinău, de către ministra afacerilor interne Ana Revenco și oficiali ai Biroului Federal de Investigații (FBI) al SUA.

Așasar, datorită acestui document specialiștii MAI vor reuși să facă schimb de informații operative cu agenții FBI, cu privire la grupurile criminale și teroriste de interes comun.

De asemenea, aceștia vor face schimb de experiență cu privire la modalități de detectare și combatere a activității criminale prin tehnici de investigare, precum și prin utilizarea metodelor, și tehnologiilor științifice.

În cadrul vizitei oficiale a delegației MAI în SUA din noiembrie anul trecut, FBI și MAI s-au angajat să încheie un acord oficial de schimb de date biometrice în cadrul programului FBI „Schimb global de date biometrice și alte date de identitate”.

„Mulțumesc SUA și FBI pentru încrederea acordată și totodată pentru recunoașterea profesionalismului specialiștilor din cadrul sistemului afacerilor interne. Iată că am reușit să ne ținem de promisiunea de a lucra împreună, pe care am făcut-o anul trecut cu ocazia vizitei în SUA. Acum, având acces reciproc la mai multe date și informații, vom reuși să identificăm mai repede suspecții și să prevenim criminalitatea transfrontalieră, și terorismul. Împreună suntem mai puternici”, a declarat Ana Revenco, ministra de interne al Republicii Moldova.

Odată formalizat, memorandum-ul va oferi posibilitatea de a obține din baza de date a FBI, care are aproape 80 de milioane de înregistrări, rezultate și date cu privire la teroriști, și criminali transnaționali cunoscuți sau suspectați în comiterea unor crime. Acest memorandum va ajuta investigațiile, va îmbunătăți eficacitatea aplicării legii și va promova siguranța publică.

Din anul 2002, în cadrul acestui program al FBI participă peste 50 de țări, care au acces la peste 450 000 date biometrice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cooperare #FBI #MAI #memorandum

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.