Cu emoții! Așa spune Maia Sandu, după ce aseară, 7 octombrie a urcat pe scena Teatrului Național „Mihai Eminescu”, unde a înmânat distincții de stat actorilor cu ocazia împlinirii instituției 100 de ani de la fondarea acesteia.

„Am urcat cu emoție, ieri, pe scena Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău pentru a sărbători împreună cu actorii, regizorii, lucrătorii din spatele cortinei 100 de ani ai acestei instituții de cultură. Teatrul Național este un adevărat simbol al țării noastre și sunt onorată că evenimentele dedicate acestui jubileu se desfășoară sub egida Președinției Republicii Moldova. M-am bucurat că, la 27 martie, și președintele României, Klaus Iohannis, s-a alăturat acestei inițiative, prilej cu care, încă o dată, am mulțumit României pentru sprijinul acordat proiectelor culturale din Republica Moldova”, a anunțat astăzi Maia Sandu.

Șefa statului afirmă că, în cei 100 de ani, Teatrul Național „Mihai Eminescu” „a văzut” generații întregi de actori, care au jucat diverse piese și au adus reputație acestuia.

„Scena Naționalului din Chișinău, pereții lui poartă memoria a generații întregi de figuri legendare, care au făcut istorie și au schimbat istoria. Dovadă este și retrospectiva unui secol de teatru, pe care ne-au oferit-o actorii de la „Mihai Eminescu”. Mi-am exprimat respectul pentru înaintașii artei teatrale din Moldova, dar și pentru efortul și talentul echipei de astăzi a Teatrului Național. Le-am mulțumit pentru dedicație și, în semn de apreciere, am conferit câteva titluri onorifice unor nume notorii ale acestui teatru. Sunt nume care, cu siguranță, vor rămâne gravate în istoria scenei naționale. La mulți ani de succes, Teatrul Național „Mihai Eminescu”, a conchis Maia Sandu.

Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău își începe istoria pe 10 octombrie 1920, atunci când primul teatru stabil de expresie română în Basarabia a fost înființat din inițiativa unui grup de fruntași ai vieții publice locale de epocă. Denumirea legată de numele lui Mihai Eminescu îi este oferită din anul 1988, iar din iulie 1994, în urma unui concurs de creație, este oficializat ca Teatru Național.

O nouă perioadă a debutat când trupa teatrului a fost revigorată cu forțe actoricești tinere, foști absolvenți ale prestigioaselor școli de teatru din Moscova, Tbilisi, Iași, Chișinău.

Clădirea Teatrului Național „Mihai Eminescu” are statutul de monument de artă, arhitectură și istorie de însemnătate națională și a fost introdusă în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău la inițiativa Academiei de Științe din Moldova.

Prima încercare de construcție a acestei clădiri a fost la începutul anilor 30 ai secolului al XX-lea în stil neoclasic, dar în legătură cu depresia economică, construcția lui a fost conservată. În anii 1949–1953 a fost finisat proiectul, sub conducerea arhitectei Galadjeva de la trustul unional „Teatrproiect”, interioarele și fațadele – sub conducerea arhitecților din RSSM V. F. Smirnov și V. P. Alexandrov, cu păstrarea formelor și stilisticii interbelice. Construcția clădirii a fost finisată în primăvara anului 1954.

#actori #distinctii #Maia Sandu #teatru

Poezia, muzica, lectura și tradițiile au adus împreună sute de bălțeni de Ziua Limbii Române. În mai multe spații culturale din municipiu au fost organizate recitaluri, expoziții, ateliere și spectacole, toate dedicate limbii care îi unește pe românii de pe ambele maluri ale Prutului, transmite nordnews.md.

Aleea Clasicilor Culturii Naționale i-a întâmpinat pe vizitatori cu recitaluri artistice, expoziții și ateliere interactive. Biblioteca stradală i-a îndemnat pe oameni să redescopere lectura și frumusețea cuvântului scris.

„Evident că Limba Română este una dintre cele mai importante sărbători pentru poporul nostru românesc, pentru că prin cuvânt ne exprimăm. Cuvântul înseamnă tot ceea ce ne înconjoară, cuvântul înseamnă educație și, evident, prin cuvânt ne definim noi înșine”, a declarat Ludmila Savciuc, locuitoare a municipiului Bălți.

Pentru participanți, limba română înseamnă mai mult decât un mijloc de comunicare. Ea este parte a identității și a locului pe care îl numesc acasă.

„Eu cred că valorile naționale sunt tot ceea ce ne ține pe noi ca națiune. Cred că, în suflet, fiecare dintre noi are acest lucru. Tradițiile noastre trebuie să le păstrăm în suflet și să le transmitem mai departe”, a spus Larisa Carp, meșter popular.

„Pentru mine este important să vorbesc limba română, deoarece eu aici m-am născut, am crescut”, a declarat Felicia Tumuruc, interpretă.

Organizatorii spun că tocmai copiii sunt cei care vor duce mai departe limba română și valorile care o însoțesc.

„Mai ales cei care cresc acum sunt viitorul țării noastre, iar cei mai tineri trebuie să o vorbească și să o ducă mai departe. Toți o iubesc și îmi doresc, chiar îmi doresc, ca în fiecare zi să auzim limba română vorbită frumos”, a declarat Angelica Furtună-Taburceanu, conducătoarea artistică a ansamblului folcloric „Doinița”.

„Cetățenii Republicii Moldova să sărbătorească Ziua Limbii Române, pentru că știm cât a avut de suferit această limbă frumoasă a noastră. Noi, ca cetățeni, avem obligația să o transmitem din generație în generație, nu doar ca pe un mijloc de comunicare, ci ca pe o parte a sufletului nostru”, a declarat Viorica Furtună, director artistic al Palatului Municipal de Cultură din municipiul Bălți.

Ziua Limbii Române este marcată anual pe 31 august. Data amintește de adoptarea legislației lingvistice din 1989, când a fost oficializată revenirea la grafia latină.