Reprezentanții și susținătorii câtorva partide de opoziție cu ideologie pro-rusă au organizat de 9 mai la Chișinău „Marșul Memoriei”. Manifestanții au mers până la Complexul Memorial „Eternitate”, unde au depus flori. În contextul marșului a fost organizat Regimentul Nemuritor, dedicat „aniversării a 80-ea de la Victoria în Marele Război pentru Apărarea Patriei”, transmite IPN.

Participanții au mărșăluit pe fundalul cântecelor de război ruse și au interpretat cântecul tradițional rus „Katiușa”. Aceștia au afișat pancarte „Moldova pentru pace”, „Moldova stat pașnic” și „Pacea este interesul nostru național”. Unii manifestanți au fluturat drapele ale altor state, inclusiv ale Rusiei, ale fostei URSS, precum și steaguri ortodoxe imperiale – unul dintre simbolurile utilizate de armata rusă în invazia Ucrainei.

Pe lângă organizatori, în fața coloanei manifestanților a fost deputata independentă (aleasă pe listele Partidului „ȘOR” – partid scos în afara legii), Reghina Apostolova, președintele Partidului „Viitorul Moldovei”, Vasile Tarlev, și președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună.

Panglica bicoloră „Sfântul Gheorghe” a fost purtată de Igor Dodon și Diana Caraman. Potrivit deciziei Curții Constituționale, panglica Sfântului Gheorghe (negru-oranj) poate fi purtată atât timp cât nu promovează agresiunea militară sau crimele împotriva umanității.

Potrivit organizatorilor, la eveniment au participat peste 30 de mii de oameni. Totodată, aceștia au acuzat abuzuri din partea poliției. Potrivit lor, în dimineața zilei de 9 mai, polițiștii au oprit autobuze cu cetățeni care se deplasau la marș, în raioanele Orhei, Telenești, Nisporeni, Criuleni și Șoldănești.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Contactată de IPN, șefa Secției Comunicare și Protocol a IGP, Diana Fetco, a declarat că poliția estimează participarea a 5000-5500 de persoane la Marșul Memoriei. Fetco a precizat că acuzațiile de abuzuri din partea organizatorilor nu sunt argumentate, întrucât manifestanții au participat conform planificării, iar poliția a asigurat ordinea publică pentru toți. Comunicatorul IGP a explicat că transportul de persoane care circulă cu încălcări sau devieri tehnice este documentat, deoarece poate pune în pericol siguranța pasagerilor.

#9 mai #Chisinau #manifestatie #opoziția pro-rusă

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.