În acest an, prețul mediu pentru pomii de Crăciun este de 72 de lei pentru un metru, anunță Moldsilva. Prețul poate fi și mai mic dacă veți cumpăra un brad de 2-3 metri sau mai mult.

„Administratorii entităţilor silvice subordonate Agenţiei „Moldsilva” au stabilit prețul de realizare/comercializare a pomilor de iarnă reieșind din totalitatea cheltuielilor suportate la creșterea și întreținerea acestora. Preţul mediu se cifrează la aproximativ 72 lei pentru un metru, dar poate fi şi mai mic dacă optaţi pentru un pom de 2-3 metri sau mai mult.” se arată într-un comunicat de presă.

Astfel, pe parcursul lunii decembrie Agenţia „Moldsilva” va comercializa 50,4 mii pomi de Crăciun. 45100 din ei vor fi de specia molid, 5300 sunt pini, iar suplimentar vor mai fi propuse și 6100 de verticele (crenguțe). Înălțimea pomilor variază de la un metru până la 5 metri și mai mult.

Cele mai mari volume sunt disponibile la întreprinderile de la Strășeni, Hîncești, Călărași, Edineț, Nisporeni și Tighina.

Pomii de Crăciun vor fi eliberați angro direct de la pepinierele entităților silvice, iar la bucată de la depozitele acestor întreprinderi (datele de contact ale entităţilor silvice teritoriale pe www.silvicultura.md).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#brazi #Craciun #Moldsilva #prețuri

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.