Prim-ministrul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița a venit cu un mesaj de felicitare pe rețelele de socializare în contextul Zilei Limbii Române. Mesajul a fost publicat abia în jurul orei 13:00, iar Gavrilița susține că a mers de dimineață la mormintele a doi poeți pentru a depune flori.

Mai exact, a mers la locurile de veci a marilor poeți, Alexei Mateevici și Grigore Vieru în semn de omagiu, fiind însoțită de șeful statului, Maia Sandu.

„Sărbătorim ziua limbii ca zi naţională ca să ne amintim în fiecare an cât de norocoși suntem că avem libertatea de a vorbi limba română. În Republica Moldova revenirea la grafia latină a fost un punct de turnură în calea spre obținerea independenței. Astăzi am depus flori la mormintele poeților Alexei Mateevici și Grigore Vieru în semn de omagiu pentru cei care au cântat și au dus faima limbii române. Dar sărbătoarea nu este doar despre acel moment din trecut, ea este și despre prezent. Trebuie să muncim în fiecare zi pentru ca limba română să devină unul dintre elementele ce unesc toți cetățenii Republicii Moldova. Vom asigura ca investițiile în educație, cultură și alte domenii să cultive cunoașterea, aprecierea și dragostea pentru limba română.

#depuneri de flori #Maia Sandu #Natalia Gavrilita #Ziua Limbii Române

Un beci istoric ar putea deveni atracție turistică în orașul Leova, după ce a fost descoperit în timpul lucrărilor de reconstrucție a trotuarelor. Intrarea în construcția subterană va fi conservată, iar pavajul va fi montat pe o placă provizorie din beton, astfel încât spațiul să poată fi păstrat și pus ulterior în valoare.

Anunțul a fost făcut sâmbătă, 7 noiembrie, de primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean. Edilul a precizat că, după coordonarea cu Agenția Națională Arheologică, locul ar putea fi amenajat pentru a deveni un nou obiectiv turistic al orașului.

Menționăm că nu este prima descoperire de acest fel în Leova. Anul trecut, o altă construcție subterană a fost identificată în zona centrală a orașului, după prăbușirea unei plăci de beton în apropierea Casei de Cultură. La fața locului, specialiștii Agenției Naționale Arheologice au constatat că este vorba despre o pivniță boltită, construită din cărămidă, cu o vechime de peste 150 de ani.

Construcția include, pe lângă încăperea principală, o galerie descendentă care duce spre un nivel inferior. Potrivit arheologilor, structura este specifică pivnițelor și cramelor folosite în trecut pentru păstrarea alimentelor sau a butoaielor cu vin.