Două nave de război ale marinei americane navighează în apele internaționale în strâmtoarea Taiwan, au declarat trei oficiali americani pentru Reuters. Este prima operațiune de acest fel de la creșterea tensiunii cu China din cauza vizitei președintelui Camerei SUA, Nancy Pelosi, la Taiwan.
În ultimii ani, navele de război americane și, uneori, cele din statele aliate cum sunt Marea Britanie și Canada, au traversat în mod curent strâmtoarea, atrăgând furia Beijingului. China, care revendică Taiwanul drept teritoriu propriu în ciuda obiecțiilor guvernului ales democratic din Taipei, a lansat exerciții militare în apropierea insulei după ce Pelosi a vizitat-o la începutul lunii august, iar acele exerciții au continuat.
Vizita lui Pelosi a înfuriat Beijingul, care a văzut-o ca pe o încercare a SUA de a se amesteca în treburile interne ale Chinei. Cei trei oficialii, vorbind sub rezerva anonimatului, au declarat sâmbătă că două crucișătoare ale marinei americane – Chancellorsville și Antietam – participă la operațiunea care este încă în desfășurare.
Astfel de operațiuni durează de obicei între opt și 12 ore și sunt monitorizate îndeaproape de armata chineză. Strâmtoarea îngustă Taiwan a fost o sursă frecventă de tensiune militară de când guvernul învins al Republicii Chineze a fugit în Taiwan în 1949, după ce a pierdut un război civil cu comuniștii, care au înființat Republica Populară Chineză.
Vizita lui Pelosi a fost urmată după aproximativ o săptămână de un grup de alți cinci parlamentari americani, iar armata chineză a răspuns prin mai multe exerciții în apropierea Taiwanului. Cel mai recent parlamentar american care a ajuns la Tapei este Marsha Blackburn, sosită joi în Taiwan.
Administrația Biden a încercat să împiedice ca tensiunea dintre Washington și Beijing, înfuriată de vizite, să nu se transforme în conflict, reiterând că astfel de călătorii sunt obișnuită. China nu a exclus niciodată folosirea forței pentru a aduce Taiwanul sub controlul său.
În replică, Taiwanul spune că China nu a condus niciodată insula și, prin urmare, nu are dreptul să o revendice și că doar cei 23 de milioane de oameni ai săi pot decide viitorul lor.
