La Borogani e prețuit nu numai laptele de oi și capre, ci și cel de la vaci. Svetlana Butnariuc și familia sa erau cât pe ce să plece din Moldova, să se alăture și ei diasporei moldovenești. Dar cei 20 000 de dolari pe care i-a primit pentru modernizarea fermei sale și instalarea unei săli automatizate de muls, i-au oprit din drum.

„Susținerea proiectului ne-a oferit o nouă speranță: să rămânem acasă, să facem ceva și să arătăm lumii că noi și aici putem trăi bine, având afaceri frumoase acasă”, spune Svetlana Butnariuc, care astăzi deține o fermă cu 46 de văcuțe.

După ce revin de la păscut, văcuțele sunt aduse în noua sală, în care mulsul are loc în mod automatizat. Aici, laptele se colectează într-un dispozitiv și de aici ajunge direct în colectorul de răcire. Acum, procesul mulsului durează maximum o oră și un sfert, iar angajaților le e mult mai ușor, deoarece anterior mulsul manual dura și până la trei ore. Și, bonus, sala se mai spală automat.

Noua tehnologie modernă a deschis ușile pentru negocieri cu fabricile de lapte, spune Svetlana și acum, poate sta cu capul sus la masa de tratative. Laptele e mult mai calitativ și indicii sanitari sunt respectați întru totul. Următorul obiectiv al Svetlanei este să înnoiască șeptelul cu animale de prăsilă.

Afacere frumoasă, cu acte în regulă

Un aspect cu care se mândrește nu numai primăria din Borogani, dar și fiecare dintre cei care au învățat încă de la buneii lor cum să-și asigure mesele zilnice prin creșterea animalelor, este că după cale lungă de învățare, astăzi crescătorii de animale și-au înregistrat afacerea, ceea ce le-a permis să-și deschidă și un cont în bancă și, cel mai important, au primit autorizație sanitară. Tocmai datorită acestui fapt a apărut posibilitatea de a vinde producția fabricilor de lapte sau de carne.

„Cazul Borogani este, cu adevărat, un caz de succes și un model pentru Republica Moldova. Aici au fost create toate condițiile pentru dezvoltarea ramurii. A fost posibil grație unei abordări complexe și practice. Federația va prelua acest caz de succes pentru prezentare altor localități pe care le consultăm.”, spune Pavel Prisăcaru, președintele Federației naționale a crescătorilor de ovine și caprine pentru carne și lapte.

Borogani este una dintre cele 25 de localități care beneficiază de suport pentru dezvoltarea economică locală, oferit de Guvernul Elveției în cadrul proiectului PNUD „Migrație și dezvoltare locală”.

#Borogani #fermă de vaci #PNUD

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.