Mai multe restaurante „Vkusno i Tocika”, lanțul care a înlocuit McDonald’s în Rusia, nu vor mai servi clienților cartofi prăjiți, deoarece ar fi rămas fără materie primă, transmite Digi24. Conform presei ruse, restaurantele duc lipsă de varietatea specifică de cartofi folosită la McDonald’s. Respectiv, rușii vor trebui să aleagă un înlocuitor pentru cartofi.

Compania rusească transmite că preconizează să aibă în meniu cartofi prăjiți abia din toamnă.

Gigantul lanț american de fast-food și-a vândut restaurantele din Rusia unui oligarh local, iar mai multe foste restaurante s-au redeschis sub numele „Vkusno i Tocika”, adică „Gustos și atât”.

La o lună de la apariția McDonald’s-ului pe stil rusesc, din meniu au început să dispară tot mai multe poziții. Cel mai probabil, „cartofii rustici”, o versiune mai subțire a cartofilor prăjiți clasici, vor dispărea și ei din meniu până la toamnă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Într-o declarație oferită agenției TASS, „Vkusno i Tocika” a motivat că în 2021 a fost o recoltă slabă a sortului de cartofi folosit în restaurante și că importul de pe alte piețe este imposibil.

Ministerul Agriculturii din Rusia s-a grăbit să anunțe, însă, că țara nu duce lipsă de cartofi.

„Piața rusească este aprovizionată cât se poate de bine cu cartofi, inclusiv cu cartofi procesați. Pe lângă asta, producția din noua recoltă continuă să intre pe piață, ceea ce elimină posibilitatea vreunui deficit”, a transmis Ministerul Rus.

McDonald‘s și-a întrerupt temporar activitatea în luna martie, la mai puțin de două săptămâni de la prima zi a invaziei rusești în Ucraina. Ulterior, compania americană a anunțat că iese de pe piața din Rusia.

Primul restaurant McDonald’s din Rusia s-a deschis în ianuarie 1990, la Moscova.

FOTO: Profimedia Images[/caption]

#cartofi #Mc Donalds #Rusia

Primăriile din Republica Moldova riscă să piardă, începând cu 2027, o parte importantă din impozitul pe bunurile imobiliare, una dintre principalele surse de venituri fiscale proprii ale administrațiilor locale. Avertismentul vine din partea Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), care cere Parlamentului modificarea proiectului de lege privind simplificarea legislației fiscale și vamale.

Potrivit CALM, proiectul aprobat de Guvern la 8 septembrie 2026 prevede că, dacă un consiliu local nu adoptă la timp decizia privind cotele impozitelor, pentru impozitul pe bunurile imobiliare ar urma să fie aplicată cota minimă. În același timp, pentru taxele locale ar rămâne valabilă ultima decizie adoptată de consiliu.

Asociația susține că această diferență ar putea reduce semnificativ veniturile unor primării. CALM estimează că, în anii fără reevaluarea bunurilor, o localitate care aplică în prezent o cotă de 0,1–0,3% ar putea pierde între 50% și 83% din încasările din acest impozit.

„Susținem simplificarea fiscală și înțelegem constrângerile bugetului de stat. Propunerile noastre prioritare nu costă bugetul de stat nimic”, a declarat directorul executiv al CALM, Viorel Furdui.

Acesta cere ca decizia consiliului local privind cotele să rămână valabilă până când este modificată de aceeași autoritate. CALM mai critică obligația consiliilor locale de a adopta anual decizii privind cotele, chiar și atunci când nu intenționează să le schimbe. Asociația propune ca acestea să rămână în vigoare până la adoptarea unei noi decizii.

O altă problemă semnalată vizează terenurile agricole fără construcții. Începând cu 1 ianuarie 2027, acestea ar urma să treacă în regimul Codului fiscal, însă CALM susține că în forma actuală a proiectului nu există o categorie fiscală clară pentru aceste terenuri și nici o cotă minimă aplicabilă. Pentru primăriile rurale, impozitul funciar reprezintă una dintre puținele surse importante de venituri proprii.

CALM atrage atenția și asupra majorării scutirii personale de la 29.700 la 40.020 de lei. Asociația susține măsura, dar cere compensarea integrală a pierderilor suportate de bugetele locale, întrucât impozitul pe venitul persoanelor fizice reprezintă o sursă importantă de defalcări pentru administrațiile locale.

Potrivit CALM, proiectul afectează și mecanismul de recuperare a restanțelor la bugetele locale. Deși datoriile către acestea depășesc 220 de milioane de lei, Serviciul Fiscal de Stat nu ar urma să poată utiliza pentru ele același instrument de executare disponibil în cazul unor restanțe fiscale ale persoanelor fizice către bugetul de stat.

Asociația a transmis Parlamentului, Ministerului Finanțelor și Cancelariei de Stat nouă amendamente, dintre care trei sunt considerate prioritare. CALM cere, între altele, ca Ministerul Finanțelor să prezinte înainte de lectura a doua calcule privind impactul proiectului asupra fiecărei unități administrativ-teritoriale.

CALM avertizează că anul 2027 va fi unul complicat pentru administrațiile locale, deoarece sunt planificate simultan reevaluarea în masă a bunurilor imobiliare, trecerea localităților rurale în regimul Codului fiscal și alegerile locale generale. În opinia asociației, fără modificările propuse, o decizie locală amânată sau contestată ar putea reduce semnificativ veniturile unor primării.